Sărbătorirea aniversării a 80 de ani de la formarea Universităţii Agrare de Stat din Moldova este un eveniment semnificativ în viaţa didactico-ştiinţifică a republicii şi constituie un bun prilej de a face unele totaluri ale activităţii ei, inclusiv şi a activităţii Facultăţii Cadastru şi Drept, care este printre cele mai vechi subdiviziuni ale UASM.  Facultatea Cadastru şi Drept a fost înfiinţată în anul 1951 c î nd in cadrul facultăţii de Mecanizare a agriculturii s-a format secţia de Hidroamelioraţie, care s-a transformat în 1954 în facultate de sine stătătoare. Printre fondatorii facultăţii se cuvine să-i amintim pe domnii            S. Zavodnov, I. Necrasov, S. Zalţberg, T. Preobrajenschi, I. Gusac şi alţii. Decan al facultăţii a fost numit un savant cu renume docentul S. Zavodnov, acesta urmînd să asigure procesul de organizare a acestei facultăţi. Activitatea şi-a început-o cu organizarea catedrelor de specialitate–Îmbunătăţiri funciare şi Hidraulică şi alimentare cu apă, selectarea şi angajarea cadrelor ştiinţifico-didactice precum şi admiterea studenţilor. Pe parcursul anilor 1956-1957 funcţia de decan a deţinut-o docentul V. Mileah. În anul 1957 fără motivare argumentată facultatea a fost desfiinţată, iar studenţii au fost transferaţi în or. Novocerkassk din regiunea Rostov la Institutul de Inginerie Ameliorativă. Dezvoltarea intensivă de mai departe a agriculturii era imposibilă fără realizarea lucrărilor de îmbunătăţiri funciare, construcţia sistemelor hidroameliorative moderne, aplicarea tehnologiilor avansate, ceea ce a arătat în mod convingător decizia anterioară nefondată referitor la lichidarea învăţămîntului superior în domeniului hidrotehnicii şi hidroamelioraţiei şi a impus autorităţile superioare de conducere ale republicii să reconstituie secţia de Hidroamelioraţie în cadrul facultăţii de Mecanizare a agriculturii în anul 1967, decanul căreia a fost docentul V. Palicic. Deja în anul 1969 facultatea de Hidroamelioraţie se restabileşte din nou, iar decan al facultăţii a fost ales docentul L. Covali. Dumnealui a manifestat un rar talent de organizator al activităţii facultăţii. În calitate de lectori au fost angajaţi mai mulţi specialişti-practicieni şi savanţi: I. Gusac, T. Coşuleanu, I. Ştefîrţa, P. Nicorici, V. Ambros, P. Aron, P. Malţ,  O. Melniciuc, B. Buhbinder, M. Prodan, I. Nartea, T. Zaharov şi mulţi alţii, care au devenit nucleul facultăţii, baza de dezvoltare ulterioară a ei. Din momentul reînfiinţării facultăţii aici au fost transferate de la facultatea de Mecanizare a agriculturii catedrele Fizică şi Matematică superioară şi mecanică teoretică la care activau profesori cu experienţă didactico-ştiinţifică mare: profesorul Gh. Svirschi, docenţii A. Glivici, L. Goldenştein, N. Seriogina, E. Andreeva, V. R î bcovschi, K. Sukaci, S. Gruşko, E.Mamontov şi alţii. Facultatea de Hidroamelioraţie a fost prima care a trecut în octombrie 1973 în complexul nou al Universităţii la Petricani. În următorii ani studenţii şi profesorii facultăţii au depus eforturi mari pentru amenajarea blocului de studii şi cel de laborator. Aici putem menţiona docenţii N. Danilov,  I. Balţatu, P. Aron, lectorii superiori N. Nicic, D. Gavaziuc, M. Hriplivîi_ M. Volc şi mulţi alţi. În anul 1974 la postul de decan al facultăţii a fost numit docentul T. Coşuleanu urmat în anul 1976 de docentul P. Hmeliov. Anii aceştia s-au caracterizat prin dezvoltarea rapidă a facultăţii: creştea numărul studenţilor şi a catedrelor. La facultate au fost invitaţi profesori noi vestiţi în domeniul său de activitate aş a ca profesorul I. Volcov, docenţii G. Gherasimov, A. Nacu, A. Risovici, C. Tarnovschi, lectorul superior S. Greseli şi alţii. Concomitent se perfecţiona şi baza materială, se fondau noi laboratoare didactice şi ştiinţifice. E de menţionat că laboratorul didacticoştiinţific al facultăţii în acel timp era unul din cele mai performante din ţară. Corpul didacticoştiinţific a început să se completeze cu cadre tinere de absolvenţi ai facultăţii: M. Hriplivîi, P. Pleşca, I. Balţatu, N. Nicic, O. Horjan, N. Danilov, M. Turculeţ, V. Gluhenchii, L. Griţco, D. Gavaziuc, T. Moraru, I. Gherciuc şi alţii. În anul 1975 a fost instituit Biroul Studenţesc de Proiectare, care şi-a adus aportul foarte important nu numai la perfecţionarea procesului de instruire a studenţilor şi desfăşurarea activităţii ştiinţifice studenţeşti ci şi la dezvoltarea economică a ţării, elaborînd mai multe proiecte de construcţie a sistemelor hidroameliorative, iazurilor antierozionale,construcţiilor hidrotehnice, efectuînd lucrările de cercetare – inovări ecologice, hidrologice şi de îmbunătăţiri funciare. Activitatea Biroului a fost de mai multe ori menţionată la diferite foruri şi concursuri republicane şi unionale. Pînă la anul 1982 primul şef al Biroului a fost V. Alpatov urmat de absolventul facultăţii G. Vaisman. Din anul 1979 şi pînă în anul 1984 în funcţie de decan al facultăţii a activat şeful de catedră Rezistenţa materialelor şi mecanica structurilor docentul P. Nicorici. Chiar de la începutul carierii sale universitare dumnealui s-a afirmat ca un pedagog talentat, capabil să le altoiască studenţilor dragostea de carte, cultul sî rguinţei şi al responsabilităţii. Adept al concepţiei că un adevărat specialist poate fi format numai prin antrenarea lui în activitatea ştiinţifică, docentul    P. Nicorici a continuat paralel cu munca sa de pedagog şi administrator şi o vastă activitate de cercetător ştiinţific şi numai decesul subit nu i-a permis să finalizeze lucrul asupra tezei de doctor habilitat. În această perioadă la facultate a început pregătirea specialiştilor pentru ţările străine: fostă Republica Democratică Germană, Vietnam, Cuba, Guineea, Senegal, Nepal, Burkina Faso, Peru, Afganistan şi altele. În anul 1984 în funcţie de decan a fost numit şeful catedrei de Hidraulică şi alimentare cu apă docentul A. Fedoreţ. Fiind un om cu mare experienţă de viaţă, lucrînd mulţi ani la diferite posturi de administrare în domeniul hidroamelioraţiei, inclusiv şi activitatea în calitate de decan al facultăţii de Hidroamelioraţie a Institutului de Inginerie în Domeniul Gospodăriei Apelor din Rovno, dumnealui a depus eforturi mari pentru perfecţionarea procesului didactic la facultate. La rînd cu activitatea didactică A. Fedoreţ a desfăşurat activitatea ştiinţifică fructuoasă în domeniul hidraulicii, a contribuit la elaborarea metodelor de calcul ale sistemelor de irigare prin picurare. În perioada anilor 1987-1990 în funcţie de decan al facultăţii a lucrat şeful catedrei Îmbunătăţiri funciare profesorul V. Snegovoi – un om inteligent, savant cu o pregătire profesională înaltă. Interesele dumnealui ştiinţifice erau de domeniul agrotehnicii irigate. Pe baza cercetărilor efectuate a publicat numeroase articole şi studii monografice, consacrate problemelor agriculturii şi amelioraţiei în Moldova. V. Snegovoi poseda darul de a soluţiona cu pricepere şi mare tact cele mai complicate şi delicate probleme ale vieţii profesorilor şi studenţilor facultăţii. În anii 60-80 o dezvoltare intensă au primit cercetările ştiinţifice contractuale, ceea ce a adus la înzestrarea suplementară a laboratoarelor cu aparataj şi utilaj modern. Activitatea ştiinţifică fructuoasă au desfăşurat-o profesorii V. Snegovoi, A. Ceban, T. Coşuleanu, conferenţiarii I. Gusac, O. Melniciuc, A. Fedoreţ, Iu. Mongolov, M. Prodan, Gh. Gherasimov şi alţii. În anul 1990 în istoria facultăţii de Hidroamelioraţie începe o nouă etapă care este legată cu numele noului decan, şeful catedrei Îmbunătăţiri funciare profesorul T. Coşuleanu. Schimbările esenţiale în societate, în viaţa social-politică şi economică a republicii reclamau trecerea spre economia de piaţă şi restructurarea învăţămîntului superior. Datorită Domniei sale aceste transformări au fost la timp sesizate, iar facultatea a primit un impuls puternic de dezvoltare prin organizarea instruirii studenţilor la 2 specialităţi noi: Organizarea teritoriului – din anul 1991 şi Cadastru funciar – din anul 1995. Aceste schimbări au cauzat şi schimbarea denumirii facultăţii, care începînd cu anul 1993 se numea facultatea de Hidroamelioraţie şi Cadastru funciar, iar din în anul 2000 – facultatea de Cadastru şi Ingineria mediului. Procesul pregătirii tinerilor specialişti se confrunta cu diverse dificultăţi: studenţii erau aproape lipsiţi de manuale şi literatură didactico-metodică în limba de stat şi pe specialităţi noi; nu erau în deajuns mijloace tehnice; lipseau computatoare moderne; practic s-a stopat pregătirea doctoranzilor. În aceste condiţii nefavorabile profesorul T.V. Coşuleanu a depus eforturi mari pentru antrenarea în procesul didactic a potenţialului material şi intelectual al unităţilor de producţie: a fost organizate filiale catedrei Îmbunătăţiri funciare la Întreprinderile Interraionale pentru Întreţinerea şi Repararea Sistemelor Hidroameliorative din Tiraspol, Bender şi Chişinău, iar mai tîrziu o astfel de filială la Institutul de Proiectări pentru Organizării Teritoriului. Dumnealui pentru prima dată a stabilit relaţii reciproc avantajoase în domeniul didactico-ştiinţific cu facultăţile respective din România. În anul 1995 decan al facultăţii a fost ales conferenţiarul universitar O.C. Horjan. Această perioadă este legată de reorganizarea facultăţii şi înfiinţarea specialităţilor noi: Cadastru şi organizarea teritoriului – in anul 2000, Drept – in anul 2001 şi Evaluarea imobilului – in anul 2003 ceea ce a provocat schimbarea denumirii facultăţii în anul 2004 în Cadastru şi Drept. Pentru asigurarea procesului didactic la specialităţile noi au fost selectaţi şi angajaţi cadre didacticoştiinţifice : conferenţiarii universitari D. Baltaga, I. Moroşan, O. Bontea, A. Cuciurca, O. Buza, T. Sanduţa, E. Baltaga, E. Moraru, lectorii superiori A. Tălămbuţa, A. Sandu, V. Vieru şi alţii. În aceasta perioadă colectivul facultăţii a lucrat intens asupra consolidării bazei materiale şi a corpului didactic, asigurării procesului didactico-ştiinţific cu literatură didactico-metodică, precum şi asupra dezvoltării relaţiilor internaţionale cu mai multe centre universitare din Rusia, România, Ucraina, Belarusi, Suedia, Canada, Austria, SUA şi alte ţări cu care au fost încheiate acorduri de colaborare, asupra perfecţionării cadrelor didactice prin stagiare în străinătate. Pe baza studierii mai multor planuri de învăţămînt şi a programelor analitice au fost elaborate şi aprobate planurile şi programele de studii noi. Acestea sunt bazate pe un nou concept de instruire şi de pregătire a specialiştilor la nivelul standardelor europene.  În anii 2006-2007 in calitate de decan interimar al facultăţii a fost numită doctor, lector superior universitar R. Ceban. În perioada anilor 2007-2012 la acest post a fost ales conferenţiarul universitar T. Moraru. În ultimii ani eforturile cadrelor didactice au fost îndreptate la realizarea cerinţelor procesului de la Bolognue: a fost implementat Sistemul European de Credite Transferabile, elaborate planurile de învăţămînt noi, implementat sistemul nou de evaluare a cunoştinţelor studenţilor prin testarea lor asistată la calculator, se perfecţionează curriculumurile disciplinelor predate, etc. A fost infiinţată instruirea studenţilor la ciclul II de masterat pe următoarele specializări: Hidroamelioraţii, Evaluarea şi managementul imobilului, Consolidarea terenurilor agricole, Drept patrimonial. În anii 1990-2010 r î ndurile profesorilor facultăţii au fost completate de reprezentanţii generaţiei tinere a absolvenţilor atît ai facultăţii cît şi ai altor Universităţi din Rusia, Ucraina şi Romănia: d.ş.a. R. Ceban. Gh. Şoşu, S. Popescu, O. Potînga, V. Timuş, Iu. Corman, V. Ceban, O. Mocreac, S. Gore, O. Frăsineac, V. Seinic, A. Boscan şi alţii. Au fost antrenaţi în procesul didactic specialiştii din producţie M. Ovdii, d.ş.g. D. Capuş, E. Copîlova, A. Vitanov. În perioada de peste 60 de ani de existenţă facultatea a înregistrat rezultate considerabile în activitatea ştiinţifică şi în pregătirea specialiştilor de înaltă calificare pentru economia naţională. Facultatea au absolvit-o mai mult de 3675 de ingineri-hidroamelioratori, inclusiv 38 de cetăţeni străini, peste 950 de ingineri de cadastru, inclusiv 20 cetăţăni străini, peste 160 de evaluatori ai bunurilor immobile şi peste 575 de jurişti care au contribuit la dezvoltarea economiei naţionale şi ale altor ţări ale lumii. Printre absolvenţii facultăţii sunt oameni de vază, care activează în diferite domenii ale economiei naţionale, ca: deputaţi ai primului Parlament al Republicii Moldova, cavaleri ai Ordinului Republicii S. Popa şi I. Neagu, fostul ministru al Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, pretorul sectorului Botanica V. Guriţenco, viceminiştrii ai fostului Minister al Amelioraţiei şi Gospodăriei Apelor I. Romanov şi D. Frunză, deputat al Sovietului Suprem al RSSM, şeful fostului trust „Grajdanstroi”, laureat al Premiului de Stat al RSSM, Constructorul Emirit al RSSM, cavaler al Ordinului Republicii N. Vrancean, Preşedinţii Consiliilor raionale Edineţ S. Guţu şi Căuşeni     Il. Gluh, vice-director al Agenţiei „Apele Moldovei” d.ş.t. M.Penicov, prim-viceministru al Ministerului Amelioraţiei din Republica Autonomă Udmurtă I. Eremia, fostul director al Institutului Problemelor Apelor d.h.ş.t. A. Gavriliţa, fostul director al Institutului de Cercetări Ştiinţifice în Pomicultură d.ş.a. T. Popovici, laureat al Premiului Comsomolului Leninist din URSS d.ş.t. I. Balţatu, d.ş.a. V. Gavrilicenco, d.ş.a. B. Matiuşa, d.ş.a. I. Bolocan, d.ş.t. Pleşca, d.ş.t S. Frunză, d.ş.t. N. Danilov, d.ş.t. M. Turculeţ, d.ş.a. V. Gluhenchii, d.ş.t. Il. Gherciuc şi alţii.La instruirea acestei cohorte de specialişti de înaltă calificare un efort deosebit l-a avut pleiada de savanţi cu renume: profesori universitari C. Ponico, I. Volcov, Gh. Svirschi, S. Moscalenco, A. Andrieş, S, Rădăuţan, A. Ceban, V. Snegvoi, C. Şava, T. Coşuleanu şi multe alte cadre didactice. Concomitent cu pregătirea specialiştilor la facultate se efectuau şi cercetări ştiinţifice valoroase, care se implementau în producţie. Din realizările meritorii trebuie menţionate următoarele: — elaborarea tehnologiilor de optimizare a proiectării şi exploatării sistemelor de hidroamelioraţie (profesorii universitari I. Volcov, T. Coşuleanu, conferenţiarii universitari  I. Gusac, A. Fedoreţ, I. Nartea, T. Zaharov, B. Buhbinder, S. Frunză, G. Gheraşimov,  N. Danilov); — elaborarea tehnologiilor de irigare a culturilor şi plantaţiilor agricole cu consum redus de apă şi energie (profesorii universitari E. Zavodnov, V. Snegovoi, conferenţiarii universitari I. Ştefîrţă, I. Balţatu, O. Horjan, N. Romaşcan, T. Moraru, lector superior universitar V. Gluhenichii); — elaborarea metodelor şi procedeelor ecologice de protecţie şi utilizare a resurselor hidrofunciare (conferenţiarii universitari O. Melniciuc, I. Ştefârţă, M. Prodan, O.Horjan, T. Moraru, P. Aron, V. Şincariuc, P. Pleşca); — elaborarea metodelor de determinare a stabilităţii construcţiilor şi versanţilor (conferenţiarii universitari P. Nicorici, E. Zacon, V. Şeremet, L. Turculeţ); — cercetarea problemelor referitore la organizarea teritoriului şi cadastrul în condiţiile realizării reformei agrare (conferenţiarii universitari O. Horjan, T. Moraru, D.Capuş, I. Botnarenco, A. Nacu, L Turculeţ. N. Danilov); — elaborarea metodelor de calcul al insolaţiilor zonelor agroclimaterice (conferenţiarul universitar S. Gruşco); — aplicarea metodelor fizico-chimice în rezolvarea problemelor tehnologice în tehnică şi agricultură (profesorii universitari A. Andrieş, B. Gavriliţa, V. Jitaru, A. Ceban, conferenţiarii universitari V. Râbcovschi, V. Ambros, V. Negrescul, S. Colibaba, Ch. Sucaci,  L. Caireac, E. Mamontov); — cercetarea proceselor electrodinamice şi de transfer de că ldură şi de masă sub acţiunea cîmpurilor electromagnetice (conferenţiarii universitari T. Grosu, T. Sagin); — aplicarea metodelor matematice pentru rezolvarea diferitelor probleme tehnice (profesorii universitar Gh. Svirski, V. Covarski, conferenţiarii universitari E. Şpighel, Iu. Nica, V. Platon, A. Barbăroşie, V. Topală). Multe din aceste rezultate ale cercetărilor s-au finalizat cu susţinerea tezelor de doctor şi doctor habilitat au fost folosite la editarea monografiilor şi analelor ştiinţifice, la publicarea în diferite reviste de prestigiu, comunicate la simpozioane ştiinţifice internaţionale, unionale şi republicane, iar unii cercetători au devenit savanţi renumiţi ca academicienii A. Andrieş,         S. Rădăuţan, V. Moscalenco, profesorul I. Volcov. În anii 1995-2000 profesorii facultăţii (conferenţiarii universitari O. Horjan, T. Moraru, N. Danilov, M. Turculeţ, lectorii superiori O. Potînga, S. Popescu şi alţii) împreună cu cei mai buni studenţi au participat activ la implementarea Programului de privatizare a terenurilor agricole „Pămînt”, elaborînd proiecte de organizare a teritoriului. În anii 2000-2003 cadre didactice (conferenţiarii universitari O. Horjan, T. Moraru, A. Nacu, M. Turculeţ) au antrenat studenţii şi în efectuarea lucrărilor de cadastru în cadrul „Primului proiect de cadastru”. Profesorii facultăţii (conferenţiarii universitari T. Moraru, M. Turculeţ) au contribuit şi la realizarea proiectului „Susţinerea procesului de privatizare a terenurilor” în care se corectau greşelile tehnice şi juridice omise pe parcursul proiectării şi organizării gospodăriilor ţărăneşti. În baza acestor cercetări a fost elaborat documentul normativ „Instrucţiuni metodice pentru elaborarea proiectelor de amplasare a gospodăriilor ţărăneşti” (D. Kapuş, V. Iacub, O. Horjan). Actualmente savanţii facultăţii conferenţiarii universitari I.Botnarenco; O. Horjan, T. Moraru participă activ la elaborarea conceptului, strategiei, metodelor şi principiilor consolidării terenurilor agricole şi cadastrului în Republica Moldova. Printre cele mai performante realizări putem menţiona monografiile dlui I. Botnarenco “Consolidarea terenurilor agricole în Moldova” şi “Cadastrul bunurilor immobile în Republica Moldova”, multiplele articole ştiinţifice publicate în diferite reviste şi culegeri din Moldova şi de peste hotare.  Pe baza studierii realizărilor performante în colaborare cu savanţii şi specialiştii din alte instituţii şi universităţi din ţară şi de peste hotare au fost editate documente normative în construcţii armonizate cu cele din ţările UE şi CSI: NCM D.01.03 „Construcţii hidrotehnice. Reguli generale” (conferenţiarii universitari O. Horjan, N. Danilov, P. Pleşca, profesorul universitar T. Coşuleanu şi alţii), CP D.01.04-2007 ( МСП 3.04-101-2005) „Determinarea caracteristicilor hidrologice principale de calcul” (profesorii universitari O. Melniciuc, T. Coşuleanu, conferenţiarul universitar O. Horjan şi alţii), CP D.01.05-2012 „Determinarea caracteristicilor hidrologice pentru condiţiile Republicii Moldova” (profesorii universitari O.Melniciuc, T.Coşuleanu, conferenţiarul universitar O. Horjan şi alţii), CP D.01.06 – 2012 „Determinarea limitelor admisibile de substante nocive in debitele (scurgerile) superficiale pentru conditiile Republicii Moldova” (profesorii universitari O. Melniciuc, T. Coşuleanu, conferenţiarul universitar O. Horjan şi alţii), NCM G.03.01 – 2012 “Staţii de capacitate mică de epurare a apelor uzate comunale” (conferenţiarii universitari D. Ungureanu, I. Ioneţ, O. Horjan, P. Pleşca, profesorul universitar T. Coşuleanu şi alţii), CPG.03.03 – 2012 (СП 40 – 105 - 2001) „Proiectarea şi montarea conductelor subterane de canalizare din ţevi din materiale plastice armate cu fibre de sticlă” (conferenţiarii universitari D. Ungureanu, I. Ioneţ, O. Horjan, P. Pleşca, profesorul universitar T. Coşuleanu şi alţii). Printre cele mai performante realizări ale savanţilor facultăţii trebuie de menţionat şi un şir de monografii editate în ultimii ani: “Electrotehnologii” (T.Grosu), “Protecţia juridică a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului în Republica Moldova” (I.Moroşan), “Teoria ră spunderii şi responsabilităţi juridice”(D. Baltaga), “Teoria raporturilor juridice” (O.Bontea), “Studii teoretico-practic privind diferendele internaţionale şi dreptul tratatelor internaţionale” (O.Bontea),“Cadastrul în Moldova” (I. Botnarenco) şi altele. În mod deosebit trebuie de menţionat activitatea ştiinţifică fructuoasă a dlui V. Şeremet în domeniul cerecetării şi aplicării funcţiilor Green în mecanica corpului solid deformabil, rezultatele cărora au fost publicate într-un şir de monografii (“Encyclopedia of Domain Green’s Functions (thermo-magneto-electrostatics of solids)”, “Handbook of Green’s Functions and Matrices”, “Funcţii Green pentru ecuaţia lui Poisson”, “Metoda elementelor de influenţă”, “Funcţii de influenţă în termoelasticitatea staţionară”, “Funcţii şi matrice Green”) şi articole în reviste ştiinţifice, inclusive şi în cele cotate de ICI şi apreciate cu Premiul Academiei Ştiinţei a Moldovei. Pe parcursul anilor de existenţă la facultate au fost elaborate şi editate mai multe manuale printre care putem menţiona: “Exploatarea sistemelor hidroameliorative” (T.Coşuleanu), “Utilizarea şi protecţia reurselor de apă ale Moldovei” (T.Coşuleanu, M.Poiag), “Curs de geodezie inginerească” (M.Turculeţ), “Teoria prelucrării măsurătorilor geodezice” (D. Ghiţău, M Turculeţ), “Standardizare şi metrologie” (T.Moraru), “Organizarea intergospodărească a teritoriului” (T. Moraru), “Geotehnică şi fundaţii” (V. Şeremet), “Construcţii ingenereşti” (V. Şeremet) şi altele. Au fost editate multiple indicaţii metodice şi alte materiale instructive - didactice.  Numărul şi denumirea catedrelor pe parcursul anilor de activitate a variat în funcţie de numărul studenţilor şi al disciplinelor ţinute, ele fiind formate, comasate, reorganizate, iar numărul profesorilor oscila între 30-60 de persoane. În prezent în cadrul facultăţii activează 4 catedre: Îmbunătăţiri funciare şi fizică, Organizarea teritoriului, Cadastru şi geodezie, Drept care asigură instruirea a peste 400 de studenţi la învăţămînt de zi şi fără frecvenţă la ciclul I şi peste 40 masteranzi la ciclul II, activează peste 40 cadre didactice, inclusiv 2 profesori universitari, 18 doctori în ştiinţe. Facultatea dispune de laboratoare didactice şi de cercetări ştiinţifice, cabinete dotate cu utilaj modern, 5clase de calculatoare, ceea ce asigură pregătirea specialiştilor la cele mai exigente cerinţe. Din anul 2008 în cadrul facultăţii funcţionează Laboratorul pedagogic condus de lector superior universitar Iu. Corman care este dotat cu toate cele necesare pentru perfecţionarea cunoştinţelor şi deprinderilor pedagogice şi profesionale ale corpului didactic universitar. În aceste zile aniversare colectivul facultăţii este plin de eforturi şi dorinţe de a continua tradiţiile glorioase ale întemeietorilor şi predecesorilor noştri, de a contribuii mai departe la dezvoltarea ţârii prin pregătirea specialiştilor de înaltă calificare şi realizări ştiinţifice inovaţionale noi, corespunzătoare exigenţelor contemporane.