Sub impactul Marilor Puteri: la cumpăna dintre secole (1792–1812)
Закрыть
Conţinutul numărului revistei
Articolul precedent
Articolul urmator
612 7
Ultima descărcare din IBN:
2024-04-12 16:38
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
94(478)”1792-1812” (1)
История Молдавии. Республика Молдова (67)
SM ISO690:2012
MISCHEVCA, Vladimir. Sub impactul Marilor Puteri: la cumpăna dintre secole (1792–1812). In: Revista de Ştiinţă, Inovare, Cultură şi Artă „Akademos”, 2019, nr. 1(52), pp. 85-91. ISSN 1857-0461. DOI: https://doi.org/10.5281/zenodo.2907274
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Revista de Ştiinţă, Inovare, Cultură şi Artă „Akademos”
Numărul 1(52) / 2019 / ISSN 1857-0461 /ISSNe 2587-3687

Sub impactul Marilor Puteri: la cumpăna dintre secole (1792–1812)

Under the impact of the Great Powers: in the balance of the century (1792–1812)

DOI:https://doi.org/10.5281/zenodo.2907274
CZU: 94(478)”1792-1812”

Pag. 85-91

Mischevca Vladimir
 
Institutul de Istorie
 
 
Disponibil în IBN: 21 mai 2019


Rezumat

The period from the Peace of Iasi till the Peace of Bucharest (1792–1812) is characterized by a worsening of international political relations. Dimitrie Morouzi, a member of the Ottoman negotiation delegation of the Peace Treaty from Bucharest, was an important secret informant of the Russians (disclosing the instructions received by the Turkish plenipotentiaries and referring to the sultan’s intentions regarding the territorial claims of the Russian Court), being stimulated with promises and material rewards, while the descendants of the Morouzi family were rewarded by the Russian authorities for their services. However, not the Morouzi family is guilty of the annexation of Bessarabia. Being urged by the danger of a war with France, the expostulation of the Great Western Powers to the realization of its expansionist plans in the South Eastern Europe and the resistance of the Ottoman diplomacy, the Tsarist government has substantially reduced its territorial claims. Russia’ s goal of occupying and maintaining the Romanian Principalities under its protection was only partially accomplished, so that in 1812, within the framework of the Eastern Question, the genesis of a new problem has been carried out, and namely that of Bessarabian Issue, which can be qualified as a compromise assignment from the Principality of Moldova..   

Perioada dintre Pacea de la Iași și Pacea de la București (1792–1812) se caracterizează printr-o agravare a raporturilor politice internaţionale. Dimitrie Moruzi, membru al delegaţiei otomane de negociere a Tratatului de pace de la București, a fost un important informator secret al rușilor (divulga instrucţiunile pe care le primeau plenipotenţiarii turci și relata despre intenţiile sultanului faţă de pretenţiile teritoriale ale Curţii ruse), fiind stimulat cu promisiuni și recompense materiale, iar urmașii familiei Moruzi au fost răsplătiţi de autorităţile ruse pentru serviciile prestate de acesta. Însă nu Moruzeștii se fac vinovaţi de anexarea Basarabiei. Guvernul ţarist, fiind presat de pericolul unui război cu Franţa, de opunerea Marilor Puteri occidentale realizării planurilor sale expansioniste în sud-estul Europei și de rezistenţa diplomaţiei otomane și-a redus esenţial pretenţiile teritoriale. Scopul Rusiei de a ocupa și menţine Principatele Române sub oblăduirea sa s-au realizat doar parţial, astfel că, la 1812, în cadrul crizei Problemei Orientale, are loc geneza unei noi probleme – a celei Basarabene, ce poate fi calificată drept o cesiune de compromis din contul Principatului Moldovei.

Cuvinte-cheie
Moldova and Wallachia, Peace of Iasi, Peace of Bucharest, Russian-Turkish War 1806–1812, Eastern question, Bessarabian Issue, Morouzi Family, M. Kutuzov, Zilot Românul (Ștefan Fănuță), Moldova și Valahia, Pacea de la Iași, Pacea de la București, Războiul ruso-turc din 1806–1812, problema Orientală, problema Basarabiei, familia Moruzi, M. Kutuzov, Zilot Românul (Ștefan Fănuță).