Proiectul „Actualitatea cercetării de teren. Mecanismele discursive ale explicării tradiţiei la comunitatea transilvăneană românească” face parte din seria Monumentum şi porneşte pe urmele unui joc vechi ardelenesc al cărui sunet poate fi audiat aici: http://calindiaconu.wordpress.com/2011/01/20/fecioreasca-de-larupea/, şi al cărui text originar se doreşte a fi reconstituit. Focarul cel mai apropiat de autenticitatea originară a textului a fost detectat la Rupea, în jocul de Feciorească. Argument: Rupea a devenit o însă o zonă foarte mediatizată în ultimii ani datorită potenţialului autentic folcloric, “culorii” portului şi Cetăţii. Exemple: TVR 1 http://www.youtube.com/watch?v=Ir_jAESV15U http://www.youtube.com/watch?v=7Z5Vp5lw1Ow&feature=related Trimiterile către alte link-uri pot continua la nesfârşit, oamenii locului fiind în permanenţă, din tată-n fiu, puternici generatori de conştiinţă etnografică şi folclorică autentică, încă neexplicată. Subiectul acestei cercetări este cunoscut în momentul de faţă de numai 11 bătrâni rupeni. Obiective: să prezinte şi să pună în discuţie problematica transmiterii corecte a mesajului autentic în folclorul contemporan, transmiterea orală nefiind întotdeauna cea mai conservatoare; să explice sensurile tradiţiei unui joc vechi şi să prezinte trecerea de la o cutumă arhaică (feciorii nu aveau voie să intre în joc înainte de 17 ani, erau lăsaţi să joace doar pe margine) la o “democratizare” actuală a “priceperii” de a juca Fecioreasca (acum şi copiii de vârste fragede au voie să intre în dans); să prezinte portul moştenit din generaţie în generaţie; să realizeze portretul unui învăţător ardelean autentic: Vasile Borcoman - singurul care în perioada regimului comunist a scos portul moştenit de la străbuni din lăzile de zestre şi a reînviat jocul tradiţional autentic.