Articolul precedent |
Articolul urmator |
661 6 |
Ultima descărcare din IBN: 2024-04-03 18:11 |
SM ISO690:2012 COJOCARU, Virginia, BODNARI, Maria. Paradoxul modificării arhitecturii somnului la administrarea preparatelor hipnotice. In: Culegere de rezumate științifice ale studenților, rezidenților și tinerilor cercetători, 21 iunie 2017, Chișinău. Chișinău, Republica Moldova: CEP ”Medicina”, 2017, p. 32. ISBN 978-9975-3168-4-2. |
EXPORT metadate: Google Scholar Crossref CERIF DataCite Dublin Core |
Culegere de rezumate științifice ale studenților, rezidenților și tinerilor cercetători 2017 | ||||||
Conferința "2017 - Anul „Nicolae Testemițanu”" Chișinău, Moldova, 21 iunie 2017 | ||||||
|
||||||
Pag. 32-32 | ||||||
|
||||||
Descarcă PDF | ||||||
Rezumat | ||||||
Introducere. Conform datelor neoficiale, în RM, preparatele cu efect hipnotic sunt prima linie de tratament al insomniilor. Conform datelor de literatură, aceste preparate modifică structura normală a somnului. Astfel, în somnul indus de hipnotice, latenţa de adormire va scădea şi durata va fi mai lungă, dar cu structura alterată. În plus, hipnoticele cauzează dependenţă, toleranţă şi nu tratează cauza insomniei. Scopul lucrării. Studierea modificării arhitecturei somnului, în baza hipnogramelor, la pacienţii cu insomnie, consumatori de preparate medicamentoase cu efect hipnotic. Material şi metode. A fost efectuată analiza unei serii de cazuri. Din baza de date a Centrului de Somnologie din cadrul Institutului de Neurologie şi Neurochirurgie, au fost selectate şi analizate fişele şi hipnogramele a 11 pacienţi cu insomnie, investigaţi prin poligrafie cardiorespiratorie cu neuroport, care la momentul adresării administrau deja preparate hipnotice din grupul benzodiazepinelor sau/şi nebenzodiazepinelor. Rezultate. Conform hipnogramelor, la aceşti pacienţi eficacitatea somnuluia fost micşorată la 64% şi latenţa de adormire a fost crescută la 50%. În acelaşi timp, la 50% din pacienţi au fost majorate fazele 1 şi 2 a somnului fără mişcări oculare rapide (NREM), iar 91% au prezentat faza 3-a a somnului NREM diminuată faţă de valorile normale; la 50% din pacienţi, somnul cu mişcări oculare rapide (REM) a fost înregistrat în limitele normale. Analiza hipnogramelor a evidenţiat modificarea raportului dintre stadiile somnului: fiind majorat somnul superficial, iar cel profund – diminuat. Totodată eficacitatea micşorată şi latenţa crescută a somnului denotă eficienţa scăzută a hipnoticelor în tratamentul insomniei cazurilor studiate. Concluzii. Utilizarea medicamentelor hipnotice în tratamentul insomniei ca metodă unică şi de primă intenţie nu produce efectul dorit. Totodată acestea modifică arhitectura somnului şi induc un somn superficial, respectiv, necalitativ. Tratamentul insomniei necesită o abordare complexă: tratamentele medicamentoase trebuie să fie adjuvante la metodele nemedicamentoase, orientate spre rezolvarea cauzelor care au provocat insomnia. |
||||||
Cuvinte-cheie insomnie, hipnotice, arhitectura somnului |
||||||
|