Paradoxul modificării arhitecturii somnului la administrarea preparatelor hipnotice
Закрыть
Articolul precedent
Articolul urmator
661 6
Ultima descărcare din IBN:
2024-04-03 18:11
SM ISO690:2012
COJOCARU, Virginia, BODNARI, Maria. Paradoxul modificării arhitecturii somnului la administrarea preparatelor hipnotice. In: Culegere de rezumate științifice ale studenților, rezidenților și tinerilor cercetători, 21 iunie 2017, Chișinău. Chișinău, Republica Moldova: CEP ”Medicina”, 2017, p. 32. ISBN 978-9975-3168-4-2.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Culegere de rezumate științifice ale studenților, rezidenților și tinerilor cercetători 2017
Conferința "2017 - Anul „Nicolae Testemițanu”"
Chișinău, Moldova, 21 iunie 2017

Paradoxul modificării arhitecturii somnului la administrarea preparatelor hipnotice

The paradox of changing the sleep architecture in administration of hypnotics


Pag. 32-32

Cojocaru Virginia, Bodnari Maria
 
Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu“
 
 
Disponibil în IBN: 27 iulie 2018


Rezumat

Introducere. Conform datelor neoficiale, în RM, preparatele cu efect hipnotic sunt prima linie de tratament al insomniilor. Conform datelor de literatură, aceste preparate modifică structura normală a somnului. Astfel, în somnul indus de hipnotice, latenţa de adormire va scădea şi durata va fi mai lungă, dar cu structura alterată. În plus, hipnoticele cauzează dependenţă, toleranţă şi nu tratează cauza insomniei. Scopul lucrării. Studierea modificării arhitecturei somnului, în baza hipnogramelor, la pacienţii cu insomnie, consumatori de preparate medicamentoase cu efect hipnotic. Material şi metode. A fost efectuată analiza unei serii de cazuri. Din baza de date a Centrului de Somnologie din cadrul Institutului de Neurologie şi Neurochirurgie, au fost selectate şi analizate fişele şi hipnogramele a 11 pacienţi cu insomnie, investigaţi prin poligrafie cardiorespiratorie cu neuroport, care la momentul adresării administrau deja preparate hipnotice din grupul benzodiazepinelor sau/şi nebenzodiazepinelor. Rezultate. Conform hipnogramelor, la aceşti pacienţi eficacitatea somnuluia fost micşorată la 64% şi latenţa de adormire a fost crescută la 50%. În acelaşi timp, la 50% din pacienţi au fost majorate fazele 1 şi 2 a somnului fără mişcări oculare rapide (NREM), iar 91% au prezentat faza 3-a a somnului NREM diminuată faţă de valorile normale; la 50% din pacienţi, somnul cu mişcări oculare rapide (REM) a fost înregistrat în limitele normale. Analiza hipnogramelor a evidenţiat modificarea raportului dintre stadiile somnului: fiind majorat somnul superficial, iar cel profund – diminuat. Totodată eficacitatea micşorată şi latenţa crescută a somnului denotă eficienţa scăzută a hipnoticelor în tratamentul insomniei cazurilor studiate. Concluzii. Utilizarea medicamentelor hipnotice în tratamentul insomniei ca metodă unică şi de primă intenţie nu produce efectul dorit. Totodată acestea modifică arhitectura somnului şi induc un somn superficial, respectiv, necalitativ. Tratamentul insomniei necesită o abordare complexă: tratamentele medicamentoase trebuie să fie adjuvante la metodele nemedicamentoase, orientate spre rezolvarea cauzelor care au provocat insomnia.

Introduction. According to unofficial data in the RM, hypnotics are the first line of treatment for insomnia. According to literature data, these drugs alter the normal sleep structure. Thus, hypnoticinduced sleep will have lower latency and it will be longer, but with altered structure. In addition, hypnotics cause addiction, tolerance and do not treat the causes of insomnia. Objective of the study. Studying changes in sleep architecture, based on hypnograms, in patients with insomnia, drug users of hypnotics. Material and methods. A series of cases have been analyzed. From the database of the Center of Somnology within the Institute of Neurology and Neurosurgery, 11 patients with insomnia were researched by cardiorespiratory polymorphism with neuroport, who, at the time of addressing, already administered hypnotics from the benzodiazepines group and / or non-benzodiazepines. Results. According to hypograms, sleep efficiency was reduced in 64% of patients and sleep latency was increased in 50%. At the same time, 50% of patients showed increased phases 1 and 2 (NREM), and 91% had the third phase of NREM sleep diminished compared to normal; in 50% of patients, sleep with rapid eye movement (REM) was recorded within the normal range. Hypnogram analysis revealed the change in the ratio between sleep stages: superficial sleep was increased and the slow wave sleep, diminished. At the same time reduced sleep efficacy and increased sleep latency denote the low efficacy of hypnotics in the treatment of insomnia of the studied cases. Conclusions. The use of hypnotics in the treatment of insomnia as a single and first-line method does not produce the desired effect. At the same time, they alter the architecture of sleep and induce a superficial, respectively non-qualitative sleep. The treatment of insomnia requires a complex approach: drug treatment should complete the non-medication methods aimed to solve the causes of insomnia.

Cuvinte-cheie
insomnie, hipnotice,

arhitectura somnului