Cercetarea muzicii bizantine a început în România în primele decenii ale secolului al XX-lea, îndeosebi datorită studiilor preotului Ioan D. Petrescu. Un grup restrâns de cercetători a continuat această muncă în cea de-a doua jumătate a secolului trecut, deschizând importante direcţii de cercetare, şi anume: identificarea – în ţară şi peste hotare – a manuscriselor copiate/redactate de români şi a creatorilor autohtoni de muzică bizantină; stabilirea, pe bază de documente, a limbilor de cult ale românilor în perioada medievală; fixarea în timp şi spaţiu a apariţiei cântării de strană în limba română; vechimea genului cromatic în muzica bizantină ş. a.  După anul 1990, odată cu schimbarea regimului politic, s-a scris destul de mult despre muzica bizantină în România, fiind abordate noi teme de cercetare, printre care: evoluţia muzicii bisericeşti în secolul al XVIII-lea, după apariţia primului manuscris în limba română, „Psaltichia rumanească” de Filothei sin Agăi Jipei; aportul lui Ghelasie Basarabeanul la promovarea muzicii bisericeşti în limba română în prima jumătate a secolului al XIX-lea; manuscrisele româneşti din bibliotecile Muntelui Athos, contribuţiile zonale la perpetuarea filonului muzical bizantin, raportul dintre muzica bizantină pre- şi post-chrysanthică, revizuirea metodei de transcriere pe portativ a melodiilor în notaţie medievală.  Lucrarea noastră încearcă să surprindă sintetic aceste preocupări, prezentând spectrul problematic al investigaţiilor, tematica manifestărilor ştiinţifice, categoriile publicaţiilor din domeniu.

The study of Byzantine music began in Romania in the first decades of the XX century, mainly due to the studies of the priest Ioan D. Petrescu. A small group of researchers continued this work in the second half of the XX century, opening up important research directions, namely: identifying – in the country and abroad – the copied / drafted manuscripts by Romanians and local Byzantine music creators; establishing, on the basis of documents, the languages of worship of Romanians during the medieval period; fixing in time and space the appearance of Romanian singing and the age of the chromatic genre in Byzantine music, etc.  After 1990 with the change of the political regime, a great deal was written about Byzantine music in Romania and new research themes were approached, including the evolution of church music in the XVIII century after the appearance of the first manuscript in Romanian, ”Psaltichia Rumaneasca” by Filothei sin Agai Jipei; the contribution of Ghelasie Basarabianul to the promotion of church music in Romanian in the first half of the XIX century; the Romanian manuscripts from Mount Athos libraries, zonal contributions to the perpetuation of Byzantine music filon, the relationship between pre- and post-chrysanthonic Byzantine music, the revision of the method of portative transcription of songs in medieval notation.  Our work attempts to synthesize these concerns by presenting the problematic spectrum of the investigations, the topics of the scientific manifestations, the categories of the publications in the field