Detaşarea psihologiei de filosofie, dezvoltarea autonomă a primei discipline a condus la pătrunderea ei adâncă în multiple domenii ale ştiinţei şi culturii. În literatura de specialitate acest proces a primit denumirea de psihologism, care, de regulă, se identifică cu psihologizarea. Prezentul studiu dezvoltă, în baza unor opinii puţin numeroase, ideea că psiho-logismul constituie, totuşi, un proces pozitiv, cu semnificaţie, îndelungat şi vast; altfel zis, reprezintă o tendinţă nouă în dezvoltarea ştiinţei şi culturii contemporane. Conţinutul lui constituie o dezvăluire prin toate mijloacele posibile a locu-lui şi rolului psihologiei în activităţile umane, rămase până adineauri în umbră. Numeroasele devieri, fiind în ansamblu o formă de manifestare a psihologismului, treptat se depăşesc, dar în vigoare rămâne valoarea psihologiei (factorul spiri-tual) scoasă în evidenţă. Însemnătatea psihologismului poate fi comparată cu importanţa procesului similar de matema-tizare a ştiinţelor.

The separation of psychology from philosophy and its subsequent autonomous development led to the treatment of the spiritual factor in multiple fields of science and culture. This process was called psychologism identified with psychologyzation. The present study develops the idea that psychologism constitutes a positive process that reflects the role and place of the spiritual factor in human activities. The numerous deviations that can be considered as a form of psychologism manifestation as a whole are replaced by the enhanced values of the spiritual factor. The importance of psychologism can be compared with the importance of the similar process of mathematization science.