Conţinutul numărului revistei |
Articolul precedent |
Articolul urmator |
848 7 |
Ultima descărcare din IBN: 2024-02-29 11:00 |
SM ISO690:2012 GROSU, Aurel, GRATII, Cristina, DIACONU, Nadejda. Particularităţile şi limitările tratamentului
anticoagulant in fibrilaţia atrială. In: Arta Medica , 2011, nr. 1(44), pp. 21-25. ISSN 1810-1852. |
EXPORT metadate: Google Scholar Crossref CERIF DataCite Dublin Core |
Arta Medica | ||||||
Numărul 1(44) / 2011 / ISSN 1810-1852 /ISSNe 1810-1879 | ||||||
|
||||||
Pag. 21-25 | ||||||
|
||||||
Descarcă PDF | ||||||
Rezumat | ||||||
Scop: analiza particularităţilor şi limitărilor de administrare a ACO bolnavilor cu FA şi risc tromboembolic înalt. Metode: Cercetarea prospectivă a 81 pacienţi cu FA non-valvulară (persistentă sau cronică) şi risc tromboembolic înalt (CHADS2≥2). Rezultate: Vârsta medie a pacienţilor cercetaţi a constituit 59,8±0,84 ani, 60,5% fiind bărbaţi. În grupul de studiu prezentat, 56,8% pacienţi aveau forma cronică a FA, iar 43,2% - FA persistentă. Excluzând persoanele cu contraindicaţii pentru ACO, iniţierea terapiei cu warfarină s-a reuşit la 88,9% pacienţi. Administrarea warfarinei pe parcursul unei monitorizări stricte de 3 luni au continuat 82,7% persoane, la 6 luni – 67,9%, iar la sfârşitul cercetării (peste 24,87±0,47 luni) doar 48,1% bolnavi administrau ACO, dintre care valoarea optimă a INR (2,0-3,0) au menţinut 29,6% pacienţi. Timpul necesar pentru atingerea unui nivel optim al INR (2,0-3,0) a fost de 1 săptămână. Circa 52% pacienţi nu au primit tratament anticoagulant necesar, motivele suspendării fiind diverse. Concluzii: utilizarea ACO în scopul profilaxiei complicaţiilor tromboembolice la bolnavii cu FA rămâne a fi deficitară, motivele fiind multiple. |
||||||
|