The aim of our researches was to compare the impact of two fertilization systems on the concentration of total, protein and nonprotein nitrogen in plants. The researches were performed based on a long-term experiment established on a plot (typical chernozem) with six-field rotation. Three crops were selected for study: corn for grain (Zea mays L.), sugar beet (Beta vulgaris) and winter wheat (Triticum durum). Since 1991, the following fertilization systems were used on this land: 1)mixed use of mineral and organic fertilizers (NPK 75, 130, 175 kg/ha and farmyard manure 10 and 15 t/ha); organic fertilizers (manure) - 15 t/ha; 3) control variant - without fertilizers. The following chemical parameters of plants were studied: total nitrogen and non-protein nitrogen which were determined by photometric indophenol method and also protein nitrogen which was determined by the difference between total nitrogen and non-protein nitrogen. It was found that sugar beet and winter wheat recorded significantly higher values for these indices as a result of mineral and organic fertilizers administration, while in the case of corn as a result of manure use.

Scopul lucrării constă în compararea a două sisteme de fertilizare asupra concentraţiei azotului total, proteic, şi neproteic în plante. Cercetările s-au efectuat în baza unei experienţe de lungă durată, stabilită pe un teren cu 6 sole (cernozion tipic). Din asolament au fost selectate pentru cercetare 3 culturi: porumb pentru boabe (Zea mays L.), sfeclă de zahăr (Beta vulgaris) şi grâu de toamnă (Triticum durum). Începând cu a. 1991 pe acest teren sunt utilizate următoarele sisteme de fertilizare: 1) utilizarea mixtă a îngrăşămintelor minerale şi organice (NPK 75, 130, 175 kg/ha şi gunoi de grajd 10 şi 15 t/ha; îngrăşăminte organice - 15 t/ha gunoi de grajd; 3) martor - fără îngrăşăminte. Au fost studiaţi următorii parametri chimici ai plantelor: azotul total şi azotul neproteic, determinaţi prin metoda fotometrică indofenolică, şi azotul proteic, determinat prin diferenţa dintre azotului total şi cel neproteic. S-a constatat, că sfecla de zahăr şi grâul de toamnă au înregistrat valori semnificativ mai înalte la aceşti indici în urma administrării îngrăşămintelor minerale şi organice, iar plantele de porumb – la folosirea gunoiului de grajd.