Conţinutul numărului revistei |
Articolul precedent |
Articolul urmator |
1835 11 |
Ultima descărcare din IBN: 2023-01-05 18:04 |
Căutarea după subiecte similare conform CZU |
902/903(498)”637” (2) |
Археология (941) |
Предыстория. Доисторические остатки, артефакты, древности (2105) |
SM ISO690:2012 CAVRUC, Valeriu. Олово и соль в Карпатском бассейне в бронзовом веке (часть II)
. In: Revista Arheologică, 2012, nr. 1-2(8), pp. 16-36. ISSN 1857-016X. |
EXPORT metadate: Google Scholar Crossref CERIF DataCite Dublin Core |
Revista Arheologică | ||||||
Numărul 1-2(8) / 2012 / ISSN 1857-016X /ISSNe 2537-6144 | ||||||
|
||||||
CZU: 902/903(498)”637” | ||||||
Pag. 16-36 | ||||||
|
||||||
Descarcă PDF | ||||||
Rezumat | ||||||
Staniul şi sarea în Basinul Carpatic (partea a 2-a). Reevaluarea datelor privind exploatarea sării şi staniului a prilejuit confirmarea celor mai multe premise ale ipotezei conform căreia, pe parcursul epocii bronzului sarea din spaţiul intracarpatic a fost schimbată cu staniul din Europa Centrală. Pe parcursul epocii bronzului rolul staniului în Bazinul Carpatic era în creştere permanentă. În mil. III î.Hr. bronzurile cu staniu se produceau sporadic şi accidental, de cele mai multe ori din minereuri mixte. În prima jumătate a mil. II î.Hr. în acest spaţiu circulau deja arme şi podoabe de prestigiu confecţionate din aliajul artificial de cupru cu staniu. În a doua jumătate a mil. II – începutul mil. I î.Hr. în metalurgia bronzului în mod sistematic a fost folosit cositorul pur pentru confecţionarea armelor, podoabelor şi a uneltelor. În mil. III î.Hr. sarea a fost exploatată fără
echipamente şi unelte speciale. În schimb, între 1600 şi 850 î.Hr. exploatarea sării a devenit o industrie complexă, specializată,
bine organizată şi orientată spre consumatori externi. Cele mai multe date C14 privind exploatarea sării în Transilvania şi
Maramureş cuprind sec. XV-X. Dinamica exploatării sării în spaţiul intracarpatic în mare parte coincide cu cea a utilizării
staniului în tot Bazinul Carpatic. Cele mai importante căi prin care sarea din spaţiul intracarpatic putea fi transportată în
Câmpia Maghiară, estul Slovaciei şi nord-vestul Peninsulei Balcanice, au fost Tisa, Someşurile şi Mureşul. Aceste căi sunt
marcate de aşezări fortificate, depozite bogate de bronzuri şi arme de prestigiu. Astfel, de-a lungul Someşului se remarcă descoperirile
din zona Becleanului, cea a Medieşului Aurit-Apa şi de la Ópályi. În zona Becleanului, de exemplu, în proximitatea
siturilor de exploatare a sării se află o aşezare fortificată a culturii Wietenberg III-IV de la Coldău-Varbă (singura aşezare
fortificată din acea perioadă în toată Transilvania). Aceasta pare să fi controlat în sec. XV-XIII traficul sării pe Someşul Mare.
„Drumul sării” pe Mureş este marcat de o serie de descoperiri din epoca bronzului târziu. Printre acestea se remarcă grupul
format din cinci aşezări fortificate ale culturii Cruceni-Belegiš: Corneşti, Sântana, Orosháza, Munar şi Topolovăţu Mare. Una
dintre premisele de bază ale ipotezei în discuţie – cea conform căreia în Europa de Sud-Est nu există zăcăminte de staniu – s-a
dovedit a fi eronată, întrucât minereuri ce conţin acest metal există în partea centrală, estică şi nordică a Bazinului Carpatic
şi în nord-vestul Peninsulei Balcanice. În epoca bronzului târziu staniul circula pe spaţii foarte largi. Una dintre cele mai importante
componente ale reţelei transeuropene de circulaţie a acestui metal era interfluviul Dunării Mijlocii şi al Tisei. După
toate probabilităţile, de aici cositorul pătrundea şi în spaţiul intracarpatic. În condiţiile arătate, ipoteza schimbului staniului
din Boemia şi Saxonia cu sarea intracarpatică se cere a fi nuanţată în sensul că staniul pătrundea în Bazinul Carpatic din mai
multe surse şi pe căi diverse. |
||||||
Cuvinte-cheie Salt, tin, Bronze Age, trans-European exchange. |
||||||
|
Google Scholar Export
<meta name="citation_title" content="Олово и соль в Карпатском бассейне в бронзовом веке (часть II) "> <meta name="citation_author" content="Cavruc Valeriu"> <meta name="citation_publication_date" content="2012/06/01"> <meta name="citation_journal_title" content="Revista Arheologică"> <meta name="citation_volume" content="8"> <meta name="citation_issue" content="1-2"> <meta name="citation_firstpage" content="16"> <meta name="citation_lastpage" content="36"> <meta name="citation_pdf_url" content="https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/Olovo%20i%20soli%20v%20Karpatsok%20basseine%20v%20bronzovom%20veke.pdf">