Introducere: Modificările cauzate de boala parodontală, anomaliile de formă și de poziție, edentații parțiale, duc la instalarea unor dizarmonii ale compoziției dento-gingivale. Un subiect controversat în literatura de specialitate este relația dintre parametrii estetici și ocluzali în contextul existenței unei ocluzii habituale de conveniență. Totodată, tendința de încorporare a unor factori ce descriu personalitatea, vârsta și sexul pacientului la nivelul compoziției dentare, poate apropia medicul practician de obținerea succesului terapeutic. Scop: Elaborarea unui algoritm de planificare și aplicare a tratamentelor cu obiective terapeutice bioestetice. Material și metode: Au fost examinați 8 subiecți (3 bărbați și 5 femei) cu vârsta cuprinsă între 28 și 62 de ani, cu evaluarea componentelor dento-faciale, dentare și gingivale ale zâmbetului, urmată de metode imagistice și de analiză cromatică convenționale. Rezultate și discuții: Subiecții incluși în lotul de studiu au prezentat semne și/sau simptome caracteristice dizarmoniei estetice a compozițiilor dento-gingivale frontale superioare, cât și dizarmonii ocluzale cronice. Evaluarea prin cuantificarea parametrilor estetici dento-gingivali s-a materializat prin schema-ghid elaborată de noi, cu demarcarea ariilor de tranziție în „zonele estetice critice”. Prin procedee terapeutice complexe de echilibrare ocluzală, reconturare a elementelor compoziționale și stratificare ghidată, au putut fi rezolvate concomitent obiective curative ocluzale și estetice. Concluzie: În cadrul algoritmului de planificare etapizată a secvențelor de tratament cosmetic, s-a realizat compromisul cuantificării parametrilor estetici și conservării parametrilor ocluzali.

Introduction: Changes caused by periodontal disease, anomalies of shape and position, partial edentulism, lead to disharmonies of the dento-gingival composition. A controversial topic in dental literature is the relationship between aesthetic and occlusal parameters in the context of the existence of a habitual occlusion of convenience. At the same time, the tendency to incorporate factors describing the patient’s personality, age and gender into the dental composition may bring the practitioner closer to achieving therapeutic success. Purpose: To develop an algorithm for planning and applying treatments with bioaesthetic therapeutic goals. Material and methods: 8 subjects (3 males and 5 females) aged 28 to 62 years were examined, with the assessment of dentofacial, dental and gingival components of the smile, followed by conventional imaging and chromatic analysis methods. Results and Discussion: The subjects included in the study group showed signs and/or symptoms characteristic of aesthetic disharmony of the upper frontal dento-gingival compositions as well as chronic occlusal disorders. The evaluation and quantification of dento-gingival aesthetic parameters was materialized by means of the „guide-schema” developed by us, with the demarcation of transition areas in „critical aesthetic areas”. Through complex therapeutic procedures of occlusal balancing, recontouring of compositional elements and guided layering, occlusal and esthetic curative objectives could be addressed simultaneously. Conclusion: In the algorithm of stepwise planning of cosmetic treatment sequences, the compromise of quantifying aesthetic parameters and preserving occlusal parameters was achieved.