Introducere: Există o serie de procese patofiziologice care pot determina sindromul de disfuncție multiplă de organe (MODS) la copii. Deşi chirurgia cardiacă pediatrică a cunoscut o dezvoltare ştiinţifică şi tehnologică semnificativă, utilizând circulația extracorporeală, acest tip de intervenţii continuă să prezinte complicații majore, cu potențial de dezvoltare a MODS. Obiectiv: Estimarea factorilor de risc de dezvoltare a MODS la copiii operați pe cord în condiții de circulație extracorporeală. Materiale şi metode: În studiu au fost incluşi 203 copii operați pe cord, în perioada 2010-2012, lotul 1 - 47 copii care au întrunit criteriile MODS după Goldstein, lotul 2 - pacienții care nu au dezvoltat MODS. Rezultate: Pacienții diagnosticați cu MODS aveau o vârstă medie mai mică (36,1 ± 12,0 vs 54,5 ± 8,0 luni, p <0,012), greutate mai mică (12,5 ± 2,7 vs 17,9 ± 2,0 kg, p <0,007) și o durată mai lungă de CEC (108,3 ± 17,4 vs 54,1 ± 4,7 minute p <0,0001). Durata spitalizării în UTI a fost semnificativ mai mare în cazul pacienților din grupul MODS (6,5 ± 2,3 vs 2,1 ± 0,2 zile p <0,0001). Concluzii: Criteriile clinice adoptate au permis identificarea grupului de risc pentru MODS, care a prezentat o greutate mai mică și o durată mai lungă a CEC ca factori predispozanți. Pacienții cu MODS rămân în UTI pentru o perioadă mai lungă de timp. Prevalența MODS în grupul nostru este de 23,1%, în contrast cu alte studii care au cuprins între 10,9% și 27,2%. Cele mai frecvente tipuri de disfuncții au fost ale sistemului cardiovascular, respirator și renal.