Studiul prezintă analiza factorilor de degradare a unui lot de piese ceramice din cultura Gârla Mare – Cârna, datate epoca bronzului (1600–1150 î.HR.), care aparțin Secției de Istorie a Muzeului Olteniei Craiova. S-a evidențiat afectarea stării de conservare a pieselor respective prin două tipuri majore de factori de degradare: factorii microclimatici și factorul uman. Piesele se aflau într-o stare de conservare precară, în trecut trecând prin intervenții improprii care le-au afectat și mai mult stabilitatea fizico-chimică. Prezentau aceleași caracteristici: lipire defectuoasă, completări grosiere, pătarea suprafețelor și modificarea aliniamentului fragmentelor. Toate aceste intervenții s-au făcut fără o curățare prealabilă a materialului ceramic, astfel încât pe fragmentele ceramice existau depuneri de pământ și de săruri insolubile din timpul zăcerii in situ. La acestea s-au adăugat notițele de pe suprafața materialului suport, notițe făcute pe șantierul arheologic dar și în timpul perioadei de depozitare muzeală. Materialul ceramic similar, precum și degradările asemănătoare au dus la congruența proceselor tehnologice de restaurare și conservare. Sunt prezentate materialele și tehnicile cu care s-a intervenit, precum și motivarea selectării acestora. Alegerea metodologiei intervențiilor a avut în vedere respectarea normelor de restaurare, dar și principiul minimei intervenții, ținând cont de faptul că intervențiile anterioare au agravat starea de conservare precară a pieselor.