Complexele expoziționale ale Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală prezintă cultura plurietnică a spațiului pruto-nistrean. În sălile 12-15 este reflectată cultura tradițională din spațiul basarabean în secolul al XIX-lea – începutul secolului XX. Expoziția este organizată după principiul zonelor etnografice și prezintă relația om-natură-cultură. Pe podiumuri sunt expuse piese autentice care caracterizează specificul moștenirii etnice, ocupațiile de bază și auxiliare, meșteșugurile, ocupațiile casnice, tema fiind completată de fotografii, hărți, plastic mic și cărți din vitrine. Bazându-ne pe exponatele de epocă, vom prezenta specificul comerțului urban la începutul secolului XX: o gheretă urbană, cu obiecte de galanterie, basmale, piese de interior, veselă, produse alimentare, desagi, cântar, ruble asignate și multe altele, care atrăgeau locuitorii târgurilor. În vitrină sunt amenajate exponate ce denotă prezența mai multor etnii, iar fotografiile de epocă ale comercianților de etnie evreiască ne dovedesc importanța lor în sfera comerțului. În această perioadă, evreii din târguri, mai ales din Chișinău, reprezentau o comunitate importantă și activă. Ei dețineau magazine și ateliere de producție, fiind implicați într-o varietate de activități comerciale, cum ar fi vânzarea de produse alimentare, textile și obiecte de uz casnic. În plus, evreii erau implicați și în comerțul cu produse agricole, cum ar fi cerealele și fructele, și în comerțul cu animale. De la vânzători de covrigi, ascuțitori de cuțite, ciubotari, la proprietari de gherete și magazine de elită – istoria unei comunități poate fi studiată cu ajutorul exponatelor muzeale.