Introducere. Abordând expansiunea noțiunii de sănătate sub toate aspectele impunătoare acestei definiții am putea modela un schelet al factorilor determinanți, astfel, sănătatea ar deveni un organism de a cărui bună funcționare este responsabil un întreg sistem. Factorii externi care generează modificări la nivel molecular, celular sau tisuar dereglând homeostazia organismului, necesită a fi identificați, studiați și incluși în programele de comunicare, prevenire și combatere a factorilor de risc. Radiațiile ionizante de origine naturală, cosmice sau terestre prezintă un risc sporit pentru populație datorită proceselor fizico-chimice declanșate ce determină apariția efectelor biologice ulterioare. Scopul. Pentru monitorizarea concentrației radonului, ca sursă de radiații ionizante, pe teritoriul Republicii Moldova s-a inițiat un studiu având drept scop estimarea riscului pentru sănătate, asociat expunerii la radon și elaborarea măsurilor de control al influenței interacțiunii factorului radiostresogen cu tutunul ca factor trigger a dezvoltării cancerului bronhopulmonar. Materiale și metode. In cadrul cercetării s-au efectuat măsurări pasive ale concentrației radonului din încăperile de locuit conform metodologiei de determinare, prin intermediul detectorilor pasivi Radtrack2, pe perioada lunilor februarie-mai, punc-tele de măsurare au fost selectate aleatoriu randomizat prin intermediul sistemului Lam-bert Gisco. Rezultate. Radonul, fiind un gaz omniprezent, are o conotație deosebit de importantă pentru Republica Moldova în aspect al ratei înalte de fumătorii și morbiditatea crescută prin cancer bronhopulmonar. Radonul de interior conform studiului desfășurat pe teritoriul țării tinge valori cu mult peste cele admise, cota parte a locuințelor care au depășit nivelul de referință a radonului (300 Bq/m3) a constituit 25,3% pentru zona Centru, 31,06 – Nord și 38,58% – Sud. Radonul este asociat cu prima cauză de cancer bron-hopulmonar la nefumători, și a doua cauză pentru cei fumători. Concluzii. Riscul expunerii la radon pe teritoriul țării este evident și nu poate fi negliat în contextul în care mortalitatea prin cancer pulmonar este a doua cauză de deces prin tumori maligne, iar asocierea consumului de tutun potențează efectul radonului asupra stării de sănătate.

Introducere. Abordând expansiunea noțiunii de sănătate sub toate aspectele impunătoare acestei definiții am putea modela un schelet al factorilor determinanți, astfel, sănătatea ar deveni un organism de a cărui bună funcționare este responsabil un întreg sistem. Factorii externi care generează modificări la nivel molecular, celular sau tisuar dereglând homeostazia organismului, necesită a fi identificați, studiați și incluși în programele de comunicare, prevenire și combatere a factorilor de risc. Radiațiile ionizante de origine naturală, cosmice sau terestre prezintă un risc sporit pentru populație datorită proceselor fizico-chimice declanșate ce determină apariția efectelor biologice ulterioare. Scopul. Pentru monitorizarea concentrației radonului, ca sursă de radiații ionizante, pe teritoriul Republicii Moldova s-a inițiat un studiu având drept scop estimarea riscului pentru sănătate, asociat expunerii la radon și elaborarea măsurilor de control al influenței interacțiunii factorului radiostresogen cu tutunul ca factor trigger a dezvoltării cancerului bronhopulmonar. Materiale și metode. In cadrul cercetării s-au efectuat măsurări pasive ale concentrației radonului din încăperile de locuit conform metodologiei de determinare, prin intermediul detectorilor pasivi Radtrack2, pe perioada lunilor februarie-mai, punc-tele de măsurare au fost selectate aleatoriu randomizat prin intermediul sistemului Lam-bert Gisco. Rezultate. Radonul, fiind un gaz omniprezent, are o conotație deosebit de importantă pentru Republica Moldova în aspect al ratei înalte de fumătorii și morbiditatea crescută prin cancer bronhopulmonar. Radonul de interior conform studiului desfășurat pe teritoriul țării tinge valori cu mult peste cele admise, cota parte a locuințelor care au depășit nivelul de referință a radonului (300 Bq/m3) a constituit 25,3% pentru zona Centru, 31,06 – Nord și 38,58% – Sud. Radonul este asociat cu prima cauză de cancer bron-hopulmonar la nefumători, și a doua cauză pentru cei fumători. Concluzii. Riscul expunerii la radon pe teritoriul țării este evident și nu poate fi negliat în contextul în care mortalitatea prin cancer pulmonar este a doua cauză de deces prin tumori maligne, iar asocierea consumului de tutun potențează efectul radonului asupra stării de sănătate.