Lucrarea de față reprezintă rezultatele elaborării și modernizării metodologiei reproducerii natural-dirijate a speciilor vulnerabile de pești, după exemplul linului Tinca tinca, Linnnaeus, 1758. S-a demonstrat eficiența mai mare de utilizare a reproducătorilor domesticiți în comparație cu cei capturați nemijlocit înaintea perioadei de reproducere naturală. Cea mai probabilă cauză de dereglare a comportării reproductive la loturile sălbatice este influența stresului produs în procesul de capturare, transportare, precum și în alte manipulări piscicole. În scopul diminuării efectului negativ al stresului asupra eficienței reproductive a fost elaborată și modernizată instalația de reproducere natural-dirijată a speciei care poate fi plasată nemijlocit în zona boiștilor caracteristice.