Introduction. In recent years, the incidence of infectious diseases affecting the central nervous system has increased. Among the reasons for the expansion of these diseases and the emergence of new neuropathogens are globalization, global warming, increased proximity between humans and wild animals due to human activities such as deforestation, the rising cases of antimicrobial resistance, etc. Material and methods. A narrative synthesis of specialized bibliographic references was conducted, selecting sources from Google Scholar and ResearchGate using the keywords “bacterial diseases of the nervous system,” “neuroinfections,” and “global warming” in English. A total o f 39 bibliographic sources were identified, excluding 3 abstracts and 4 duplicated articles. Additionally, 19 irrelevant articles were excluded, and 4 articles highlighting the topicality of the subject were added. Results. Bacterial diseases affecting the nervous system tend to become increasingly severe due to the critical functions performed by the brain, spinal cord, peripheral nerves, and cranial nerves. Infections can occur in nervous tissue or in the meninges (covering membranes). Specialized literature mentions that there is no direct connection between neuroinfections and global warming. The development of neuroinfections is linked to exposure to bacterial agents in the environment and is associated with human behaviors. Although global warming can influence the distribution of disease vectors, there is a significant distance between this phenomenon and the direct transmission of neuroinfections. Global warming can impact human health in various ways, including the expansion of the range of vector-borne diseases or changes in the distribution of pathogens. However, these connections are complex and depend on numerous factors. Conclusions. The effects of global warming can enhance the adverse impact of microorganisms on the nervous system.

Introducere. În ultimii ani a crescut incidența bolilor infecțioase care afectează sistemul nervos central. Printre motivele expansiunii acestor boli și apariției de noi neuropatogeni se numără globalizarea, încălzirea globală, apropierea crescută dintre oameni și animalele sălbatice din cauza activităților umane precum defrișările, creșterea cazurilor de rezistență antimicrobiană etc. Material și metode. A fost realizată o sinteză narativă a referințelor bibliografice de specialitate. Sursele au fost selectate în Google Scholar și ResearchGate folosind cuvintele-cheie „maladii bacteriene ale sistemului nervos”, „neuroinfecții” și „încălzire globală” în limba engleză. Astfel au fost identificate 39 de surse bibliografice, dintre care au fost excluse trei abstracte, patru articole dublate, 19 articole netematice și au fost adăugate patru articole ce reflectă actualitatea temei. Rezultate. Bolile bacteriene, care afectează sistemul nervos, au tendință de a deveni tot mai grave din cauza funcțiilor critice pe care le îndeplineșc creierul, măduva spinării, nervii periferici și cranieni. Infecțiile pot apărea în țesutul nervos sau în meninge (membranele de acoperire ale creierului). În literatura de specialitate se menționează că nu există o conexiune directă între neuroinfecții și încălzirea globală. Dezvoltarea neuroinfecțiilor are legătură cu expunerea la agenții bacterieni din mediu și cu comportamentele umane. Deși încălzirea globală poate influența distribuția unor vectori ai bolilor, există o distanță semnificativă între acest fenomen și transmiterea directă a neuroinfecțiilor. Încălzirea globală poate afecta sănătatea umană într-o varietate de moduri, inclusiv prin extinderea ariei de răspândire a unor boli transmise de vectori sau prin schimbări în distribuția unor agenți patogeni, dar aceste legături sunt complexe și depind de numeroși factori. Concluzii. Efectele încălzirii globale potențează acțiunea nefavorabilă a microorganismelor asupra sistemului nervos