Articolul precedent |
Articolul urmator |
![]() |
![]() ![]() |
![]() SCURTU, Diana, SPRINCEAN, Mariana, RACOVIȚĂ, Stela, TIHAI, Olga, HADJIU, Svetlana, REVENCO, Ninel. Diagnosticul prenatal al anomaliilor de dezvoltare la fetuși. In: Cercetarea în biomedicină și sănătate: calitate, excelență și performanță, Ed. 1, 18-20 octombrie 2023, Chişinău. Chișinău, Republica Moldova: 2023, p. 565. ISSN 2345-1476. |
EXPORT metadate: Google Scholar Crossref CERIF DataCite Dublin Core |
Cercetarea în biomedicină și sănătate: calitate, excelență și performanță 2023 | ||||||
Conferința "Cercetarea în biomedicină și sănătate: calitate, excelență și performanță" 1, Chişinău, Moldova, 18-20 octombrie 2023 | ||||||
|
||||||
Pag. 565-565 | ||||||
|
||||||
![]() |
||||||
Rezumat | ||||||
Introducere. Rolul diagnosticului prenatal (DP) în sistemul de prevenire al anomaliilor de dezvoltare (AD) este subliniat în studiu. Diagnosticul prenatal genetic pentru anomaliile de dezvoltare se realizează la nivel populațional prin intermediul testelor de screening biochimic și ecografic, precum și utilizând tehnologii de DP citogenetic și molecular-genetic. Scopul lucrării. Evidențierea rolului DP în sistemul de preîntâmpinare al AD și identificarea principalelor măsuri de profilaxie în grupa de risc. Material și metode. Studiul retro- și prospectiv de investigație a inclus 256 de gravide care au solicitat consiliere medico-genetică în CSRGM în perioada 2018-2023. Grupa I: 124 gravide din grupa cu risc mediu și înalt, grupa II: 132 gravide din grupa cu risc scăzut. Diagnosticul genetic a fost efectuat prin metoda citogenetică. Prelucrarea statistică a datelor obținute în studiu s-a realizat prin programul Quanto. Rezultate. Cele două grupe au fost comparabile după vârstă, perioada de gestație, gradul de risc genetic. S-a constatat că vârsta femeilor din grupa de risc obstetrical a fost de la 16 ani până la 45 de ani (vârsta medie 26,7±5,3 ani). DP a contribuit la identificarea patologiilor fetale severe la 29 de gravide, care au constituit 11,3% din numărul total de cazuri feminine investigate. Amniocenteza cu studiul cariotipului fetal a permis identificarea anomaliilor cromozomiale numerice și structurale la 22 (8,6%) de pacienți. Primul loc în structura patologiilor fetale grave este ocupat de anomalii ale sistemului cardio-vascular (6,9% cazuri), locul doi – anomalii ale sistemului nervos central (3,1%), urmate de anomalii ale sistemului osteomuscular (2,6%), ale sistemului renal (2,6%) și digestiv (1,08%). Concluzie. Metodele de examinare prin DP (ecografia fetală, screening biochimic, amniocenteza prin studiul cariotipului fetal) ajută la reducerea frecvenței AD la fetuși, contribuind la scăderea morbidității printre nou-născuți. |
||||||
Cuvinte-cheie diagnosticul prenatal, anomalii de dezvoltare, gravide, fetuși., prenatal diagnosis, developmental abnormalities, pregnant women, fetuses. |
||||||
|