Introducere. Fracturile trohanteriene reprezintă o problemă actuală prin incidența crescută: (75% reprezentând pacienții în vârstă de peste 75 de ani), fiind cauzate preponderent de osteoporoză. Acest tip de fractură, devine adesea o mare problemă deoarece este asociată cu un ansamblu de patologii concomitente, care pot fi acutizate de acest traumatism, fapt care poate cauza deces, sau apariția multor complicații legate de regimul îndelungat la pat și apariția complicațiilor hipodinamice si tromboembolice. Metodele de osteosinteza a acestor fracturi sunt dificile, impun excluderea efortului pe membru până la consolidarea fracturii, deseori complicate cu degradarea implantului sau osteosintezei. Scopul lucrării. Evaluarea rezultatelor tratamentului bolnavilor cu fracturi de masiv trohanterian tratați prin artroplastie de șold în perioada 2018-2022 în secția I a Spitalului Clinic de Traumatologie și Ortopedie. Material și metode. În studiu au fost incluși 44 de pacienți cu fracturi ale sectorului trohanterian, tratați în perioada 2018-2022 în secția I a Spitalului Clinic de Traumatologie și Ortopedie prin artroplastie de șold. Vârsta medie al bolnavilor a constituit 74 ani, predominant fiind tipul de fractură Evans IV/V. Rezultate. Pentru acești 44 de pacienți înrolați în studiu, au fost utilizate proteze totale cimentate (n = 8), bipolare cimentate (n = 25), necimentate (n = 8), cervicocefalică MOORE cimentată (n = 3). Durata medie a internării a fost de 9 zile, în comparație cu cei tratați prin osteosinteză fiind mai mică cu 3-4 zile. În a doua zi după intervenție toți pacienții s-au deplasat cu sprijin pe piciorul afectat. Concluzii. Artroplastia de sold este o variantă optima de tratament chirurgical al pacienților vârstnici cu fracturi trohanteriene cominutive instabile, care asigură o mobilizarea funcțională precoce a bolnavului cu efort deplin pe membru și prevenirea complicațiilor.

Introduction. Trochanteric fractures represent a current issue due to high incidence (75% of cases are represented by patients aged over 75 years old), being mainly caused by osteoporosis. This type of fractures often develop into a difficult clinical management situation, because of the association with a set of concomitant pathologies, which can be worsen by this trauma, further, leading even to death or worsening of the patient’s general condition due to long recovery process and hypodynamic and thromboembolic complications. The methods of osteosynthesis of these fractures are difficult, they require the exclusion of effort per member until the fracture is resolved, often complicated by implant degradation or osteosynthesis. The purpose of the thesis. Evaluation of treatment results of patients with massive trochanteric fractures treated by hip total arthroplasty during 2018-2022 in Traumatology and Orthopedic Hospital, section I. Methods and materials. The study included 44 patients with trochanteric fractures treated in the period 2018-2022 in section I of the Clinical Hospital of Traumatology and Orthopedics by hip arthroplasty. The average age of the patients was 74 years, the prevailing type of fracture being Evans IV/V. Results. For these 44 patients enrolled in the study, were used fully cemented prostheses (n = 8), bipolar cemented prostheses (n = 25), uncemented (n = 8), uncemented MOORE prostheses (n = 3). The average duration of hospitalization was 9 days, compared to those treated with osteosynthesis being less than 3-4 days. The day after the intervention, all patients were able to step on the affected leg. Conclusion. Hip arthroplasty is considered an optimal alternative for surgical treatment of elderly patients with unstable communitive trochanteric fractures, which ensures an early functional mobilization of the affected limb and avoiding further complications linked to long term recovery.