Actualitate. Epilepsia (EP), una dintre cele mai frecvente boli neurologice la nivel global, este o tulburare a excitabilității neuronilor corticali caracterizată printr-o predispoziție durabilă a creierului de a genera crize epileptice, precum și consecințe neurobiologice, cognitive, psihologice, sociale. Scopul studiului. caracteristica tipului de crize epileptice în epilepsiile copilului de vârstă mică pentru o recunoaștere mai bună a acestora cu scop de abordare terapeutică corectă. Material și metode. Au fost evaluați 21 copii, cu vârsta cuprinsă între 1 lună și 3 ani, confirmați prin metoda electroencefalografică cu diverse tipuri de EP. Examinarea neurologică – după metoda Amiel-Tison. Metode statistice utilizate: t-student test și coeficientul de încredere 95CI. Rezultate. Din cei 21 de copii supravegheați pentru diverse tipuri de EP au fost depistate următoarele variante de accese epileptice: focale – 14 (67,7%; 95CI 56,41-76,99), generalizate – 5 (23,8%; 95CI 14,51-33,09), necunoscute – 2 (9,5%; 95CI 3,09-15,91). Printre crizele focale: unilaterale – 6 (42,9%), bilaterale – 8 (57,1%). Crizele obișnuite ușor de recunoscut s-au asociat cu mișcări operculare – 3 (14,3%), masticatorii – 2 (9,5%), clonii ale unei comisuri bucale – 3 (14,3%), adversive ale globilor oculari – 2 (9,5%), de pedalare – 3 (14,3%), hiperkinetice – 2 (9,5%), pelvine – 1 (4,8%), de tresărire – 2 (9,5%), încordări – 3 (14,3%). Crizele s-au asociat cu corespondent EEG în toate cazurile. Concluzi. În majoritatea epilepsiilor la copiii de vârstă mică crizele epileptice sunt focale, subtile și greu de recunoscut. Nerecunoașterea în timp util al EP la copii întârzie diagnosticul, de aici și tratamentul și se soldează cu complicații neuropsihice la distanță.

Actuality. Epilepsy (EP), one of the most common neurological diseases globally, is a disorder of the excitability of cortical neurons characterized by a lasting predisposition of the brain to generate epileptic seizures, as well as neurobiological, cognitive, psychological, social consequences. Aim of the study. The characteristic of the type of epileptic seizures in young children’s epilepsies for a better recognition of them with the aim of correct therapeutic approach. Material and methods. 21 children, aged between 1 month and 3 years, confirmed by the electroencephalographic method with various types of PE, were evaluated. Neurological examination – according to the Amiel-Tison method. Statistical methods used: t-student test and 95CI confidence interval. Results. From the 21 children supervised for various types of EP, the following types of epileptic seizures were detected: focal – 14 (67.7%; 95CI 56.41-76.99), generalized – 5 (23.8%; 95CI 14.51-33.09), unknown – 2 (9.5%; 95CI 3.0915.91). Among focal seizures: unilateral – 6 (42.9%), bilateral – 8 (57.1%). Easily recognizable regular seizures were associated with opercular movements – 3 (14.3%), masticators – 2 (9.5%), clonuses of an oral commissure – 3 (14.3%), ocular adversities – 2 (9.5%), pedaling – 3 (14.3%), hyperkinetic – 2 (9.5%), pelvic – 1 (4.8%), startling – 2 (9.5%), strains – 3 (14.3%). Seizures were associated with EEG correspondence in all cases. Conclusions. In most epilepsies of young children, epileptic seizures are focal, subtle, and difficult to recognize. Failure to timely recognize PE in children delays diagnosis, hence treatment, and tends to neuropsychiatric complications.