Introducere. Rezistența la antimicrobiene (RAM) reprezintă o amenințare tot mai gravă în adresa sănătății publice. Speciile Acinetobacter baumanii și Pseudomonas aeruginosa sunt unii dintre principalii agenți patogeni nonfermentativi circulanți în mediul intraspitalicesc, care au căpătat rezistență la majoritatea preparatelor antimicrobiene, inclusiv la cele de rezervă. Scopul lucrării. Analiza profilurilor și detectarea genelor de rezistență la antimicrobiene a tulpinilor de A. baumanii și P. aeruginosa. Material și metode. Cercetarea a fost realizată în perioada 2021-2023. Identificarea A. baumanii și P. aeruginosa a fost realizată prin intermediul sistemelor MALDI-TOF MS, VITEK 2 Compact, iar sensibilitatea la preparatele antimicrobiene - prin metodele Kirby-Bauer și VITEK 2. Pentru detectarea mecanismelor de rezistență au fost aplicate metode fenotipice și teste de biologie moleculară. Rezultate. Din totalul microorganismelor izolate din sânge și LCR, 22,8% au fost atribuite speciei A. baumanii și 7,3% - P. aeruginosa. Evaluarea AST a indicat nivele alarmante de rezistență. Astfel, 70,6% tulpini de P. aeruginosa au fost rezistente la carbapeneme, 64,7% – la fluorchinolone și 49,0% - la aminoglicozide, iar A. baumani a prezentat rezistență în 91,2% la carbapeneme, 98,7% - la fluorchinolone și 95,6% - la aminoglicozide. Din 22,7% tulpini de A. baumanii și 5,5% de P. aeruginosa suspecte la prezența cabapenemazelor, 18,7% și respectiv 2,4% izolate au fost confirmate. Cea mai frecvent întâlnită enzimă la tulpinile de P. aeruginosa a fost OXA-48 (10,8%), iar la A. baumani – OXA-23 (61,2%). Concluzii. Rezistența la antimicrobiene a P. aeruginosa și A. baumani a devenit o problemă gravă, mai ales în rândul pacienților imunocompromiși, aceștia ocupând locul de frunte în etiologia IAAM. Rezultatele cercetării au indicat nivele crescute de rezistență, inclusiv și la preparatele de ultimă linie.

Background. Antimicrobial resistance (AMR) is a growing threat to public health. Acinetobacter baumanii and Pseudomonas aeruginosa species are some of the main non-fermentative pathogens circulating in the hospital environment, which have acquired resistance to most antimicrobial preparations, including reserve ones. Objective of the study. Profile analysis and detection of antimicrobial resistance genes of A. baumanii and P. aeruginosa strains. Material and methods. The study was carried out in the period 2021-2023. The identification of A. baumanii and P. aeruginosa was carried out by means of the MALDI-TOF MS, VITEK 2 Compact systems, and the sensitivity to antimicrobial preparations - by the Kirby-Bauer and VITEK 2 methods. Phenotypic methods and molecular biology tests were applied to detect resistance mechanisms. Results. Of the total microorganisms isolated from blood and CSF, 22.8% were attributed to the species A. baumanii and 7.3% to P. aeruginosa. AST evaluation indicated alarming levels of resistance. Thus, 70.6% of P. aeruginosa strains were resistant to carbapenems, 64.7% - to fluoroquinolones and 49.0% - to aminoglycosides, and A. baumani presented resistance in 91.2% to carbapenems, 98,7% - to fluoroquinolones and 95,6% - to aminoglycosides. Out of 22.7% strains of A. baumannii and 5.5% of P. aeruginosa suspicious in the presence of cabapenemases, 18.7% and 2.4% isolates respectively were confirmed. The most frequently encountered enzyme in P. aeruginosa strains was OXA-48 (10.8%), and in A. baumani – OXA-23 (61.2%). Conclusion. Antimicrobial resistance of P. aeruginosa and A. baumani has become a serious problem especially among immunocompromised patients, occupying the leading place in the etiology of HAIs. The results of the research indicated increased levels of resistance, including in the last-line preparations.