Violența domestică este una dintre cele mairăspândite încălcări ale drepturilor omului în lume, inclusivîn Republica Moldova. La nivel național 73% de femeiau fost supuse violenței domestice, în special celei fizice(33%), la un moment dat în viață. Scopul lucrării. Consolidareacapacității medicilor de a răspunde eficient la cazurilede violență în familie prin facilitarea identificării victimelor.Material și metode. Cercetarea reprezintă un studiuobservațional, descriptiv și selectiv cu două eșantioane. Uneșantion cuprinde 832 de mediciniști/rezidenți ai USMF„Nicolae Testemițanu” și medici practicieni chestionați. Unalt eșantion include cel puțin 357 de rapoarte de expertizămedico-legală privind victimele adulte ale violenței domesticedin arhiva Centrului de Medicină Legală. Rezultate.Chestionarea a developat că 60,9% dintre respondenți și-auautoevaluat nivelul de cunoaștere a fenomenului cu 1-3 (din5), 81,2% au recunoscut violența domestică ca pe o problemăde sănătate publică, iar 84,7% au optat pentru instruirinecesare unui răspuns adecvat la asemenea cazuri. Analizapercepțiilor a arătat că respondenții medici sunt afectați deaceleași stereotipuri ca alți membri ai societății, însă într-omăsură mai mică. Studiul rapoartelor de expertiză medico-legală este în proces și va permite constatarea profiluluivictimei adulte a violenței domestice fizice neletale și pattern-ului lezional ce vor fi oferite în calitate de instrumentmedicilor legiști și clinicieni pentru identificarea victimelorviolenței domestice. Concluzii. Actualii și viitorii medici aunevoie de instruire pentru consolidarea capacității lor de arăspunde la cazurile de violență în familie întru asigura realizăriidrepturilor omului în Republica Moldova și punereaîn aplicare a Convenției Consiliului Europei privind prevenireași combaterea violenței împotriva femeilor și a violențeidomestice.

spreadviolations of Human Rights worldwide including theRepublic of Moldova. According to national studies, 73% ofwomen have been subjected to at least one form of domesticviolence, especially physical one (33%), at some point intheir lives. Objective of the study. Strengthen the capacityof physicians to an effective response to cases of domesticviolence by facilitating victims’ identification. Materialand methods. The research is an observational, descriptiveand selective study with two samples. A sample of 832medical students/residents of the Nicolae Testemițanu Universityand doctors was surveyed. Another sample includesat least 357 forensic medical reports on adult victims ofdomestic violence from the Centre of Forensic Medicinearchive. Results. The survey revealed that 60.9% of therespondents self-assessed their knowledge level regardingthe questioned phenomenon as 1-3 (out of 5), 81.2% recognizeddomestic violence as a public health problem, and84.7% opted for training needed for an adequate responseto such cases. Analysis of perceptions showed that respondentsare affected by the same stereotypes but less thanother society members. The forensic medical reports studywill provide the profile of victims of non-lethal physical domesticviolence and the injury pattern to be used as a toolby forensic experts and clinicians in order to identify victimsof domestic violence. Conclusion. Current and futuredoctors need to be trained to strengthen their capacity inresponding to cases of domestic violence in order to ensurethe Human Rights and the implementation of the Council ofEurope Convention on preventing and combating violenceagainst women and domestic violence in the Republic ofMoldova.