Domnii fanarioți, la fel ca și domnii pământeni, dispuneau de agenți diplomatici la Poartă (capuchehai) și beneficiau de aceleași forme de ceremonial. Astfel, pe tot parcursul perioadei domniilor fanariote (1711-1821), Principatele Române, prin capuchehăile de la Constantinopol, ce îndeplineau funcția de reprezentanți ai domnului cu statut de trimis diplomatic, acreditați de autoritățile otomane (marele vizir), își afirmau statutul autonom în cadrul Imperiului Otoman. Creşterea importanţei capuchehăilor în timpul domniilor fanariote s-a manifestat prin sporirea numărului, a influenței în Principate și a importanței lor în lumea diplomatică a Constantinopolului. În această perioadă istoria politicii externe a Moldovei și Țării Românești este, de fapt, istoria legăturilor și relațiilor politice dintre familiile domnilor fanarioți și Marile Puteri europene – raporturi, care erau deseori tăinuite, fiind mult mai complexe și cu implicații polivalente în politica epocii decât se credea.

The Phanariot princes, as in the previous era of autochthonous reigns, had diplomatic agents at the Sublime Porte (Capukehai) and benefited from the same ceremonial forms. Thus, throughout the period of the Phanariot reigns (1711-1821), the Romanian Principalities, through their diplomatic agents from Constantinople, who performed the function of representatives of the voivode with diplomatic envoy status, accredited by the Ottoman authorities (Grand vizier), affirmed their status autonomous within the Ottoman Empire. The increase in the importance of the Capukechais during the Phanariot reigns was manifested by the increase in their number, their influence in the Principality and their importance in the diplomatic world of Constantinople. During this period, the history of the foreign policy of Moldova and Wallachia is, in fact, the history of the ties and political relations between the families of the Phanariot princes and the Great European Powers - relationships, which were often hidden, being much more complex and with multivalent implications in the politics of the era than believed.