Articolul precedent |
Articolul urmator |
![]() |
![]() ![]() |
Căutarea după subiecte similare conform CZU |
75.052(478):27-523 (1) |
Живопись (412) |
Христианство (343) |
![]() OLĂRESCU, Dumitru. Frescele de la Biserica Adormirea Maicii Domnului în lumina ecranului. In: Studii culturale: . Zilele Europene ale Patrimoniului, Ed. 5, 26 septembrie 2023, Chişinău. Chişinău: Institutul Patrimoniului Cultural, 2023, Ediţia 5, p. 34. ISBN 978-9975-84-196-2. |
EXPORT metadate: Google Scholar Crossref CERIF DataCite Dublin Core |
Studii culturale Ediţia 5, 2023 |
||||||
Simpozionul "Simpozionul naţional de studii culturale: dedicat Zilelor Europene ale Patrimoniului" 5, Chişinău, Moldova, 26 septembrie 2023 | ||||||
|
||||||
CZU: 75.052(478):27-523 | ||||||
Pag. 34-34 | ||||||
|
||||||
![]() |
||||||
Rezumat | ||||||
Prin filmul Meșterul anonim al regizorului Vlad Druc și operatorului Pavel Bălan cunoaștem destinul celui mai vechi atelier de pictură moldovenească din secolul XVIII care a ajuns până în zilele noastre – Biserica Adormirea Maicii Domnului de la Căușeni. Scopul filmului este expus de către Vlad Druc în scenariul literar: a documenta, a investiga inestimabilele fresce asupra cărora timpul acționează mereu și fără de milă. Aceasta și este ideea filmului: opera de artă singură în fața timpului. Ridicată în vremuri dramatice, când în Bugeac domneau turcii, Biserica nu are nici înălțimea, nici arhitectura impunătoare a edificiilor de cult. Gârbovită într-o lăsătură din Căușeni, secole la rând își tăinuiește bătrânele legende și frescele sale – cea mai mare avere a acestei Biserici, la crearea cărora au pozat și plugarii locului. Anume frescele au constituit obiectul de investigații al regizorului Vlad Druc. Deteriorate de timpuri, dar și de nepăsarea neamului nostru, aceste fresce – veritabile bijuterii de artă plastică, au îndurat o istorie crâncenă. Turcii au prefăcut Biserica în grajd de cai, iar atunci când caii au pierit, musulmanii, drept răzbunare, au scos ochii subiecților din fresce, le-au schinjuit fețele. Repercusiunile acestei batjocuri se mai văd și astăzi, diminuând din splendoarea cromatică, din dramaturgia și compoziția frescelor, din plastica expresivă a imaginii bieților noștri sfinți. Toate acestea l-au impus pe regizor să găsească modalități, procedee ale limbajului cinematografic pentru a recupera câte ceva din cele pierdute. Și, într-adevăr, unghiulația, eclerajul, cadrajul, mișcarea camerei de filmat, posibilitățile montajului – toate regizate cu măiestrie – au făcut cât mai puțin perceptibil unele lipsuri din frumusețea și integritatea frescelor. Astfel, filmul Meșterul anonim a devenit un component semnificativ al patrimoniului nostru cultural, impunându-se ca operă de artă și, concomitent, drept document în care se păstrează operele de unicat – frescele din Biserica Adormirea Maicii Domnului din Căușeni, care, spre regretul nostru, continuă să se deterioreze... |
||||||
|