Gândirea critică este interpretarea și evaluarea a ceea ce observăm și a mesajelor, a informațiilor și argumentelor oferite nouă. Prejudecățile cognitive sunt amenințări la adresa gândirii critice, iar grupurile de advocacy folosesc tendințele psihologice ale indivizilor și ale maselor pentru a percepe realitatea într-un mod iraţional. Această prezentare abordează problema prejudecăților cognitive în modelarea atitudinilor pro-Brexit înaintea referendumului privind retragerea Regatului Unit din Uniunea Europeană în 2016. Pe măsură ce procesul Brexit a continuat, mulți britanici au cerut ca referendumul să fie repetat, argumentând că au fost induși în eroare în formarea atitudinilor lor privind retragerea. Autorul întreabă ce părtiniri cognitive în rândul alegătorilor au fost cele mai vizibile în abordare Brexitul-ui și procesul lor de luare a deciziilor. În prima parte a prezentării, autorul caracterizează o prejudecată cognitivă și puterea ei cauzală. În a doua parte, ea subliniază contextul referendumului pentru Brexit. A treia parte este o analiză a retoricii pro-Brexit asupra prejudecăților cognitive observate care influențează atitudinile față de retragere.Autorul notează că categoriile de știri false și dezinformare nu epuizează fenomenul discutat, iar deciziile luate de o mulțime de cetățeni britanici au fost influențate în principal prin: părtinire de confirmare, părtinire negativă, epistemologie tribală, cascadă de disponibilitate și efectul Semmelweis. În prezentare, autorul a folosit metoda studiului de caz și analiza discursului înțeles ca o analiză a conținutului, a contextului formării acestuia și a răspunsului social la ea.

Critical thinking is the interpretation and evaluation of what we observe and of the messages, information, and arguments provided to us. Cognitive biases are threats to critical thinking, and advocacy groups use the psychological tendencies of individuals and masses to perceive reality in an irrational way. This presentation addresses the issue of cognitive biases in shaping pro-Brexit attitudes before the referendum on the withdrawal of the United Kingdom from the European Union in 2016. As the Brexit process proceeded, many Brits demanded that the referendum be repeated, arguing that they had been misled in shaping their attitudes towards the withdrawal. The author asks what cognitive biases among voters were most visible in approaching Brexit and their decision-making process. In the first part of the presentation, the author characterizes a cognitive bias and its causative power. In the second part, she outlines the context of the Brexit referendum. The third part is an analysis of the pro-Brexit rhetoric based on the observed cognitive biases influencing attitudes towards the withdrawal. The author notes that categories of fake news and disinformation do not exhaust the discussed phenomenon, and the decisions made by a lot of British citizens were influenced mostly by: confirmation bias, negativity bias, tribal epistemology, availability cascade, and the Semmelweis effect. In the presentation, the author used the case study method and discourse analysis understood as an analysis of the content, the context of its formation, and the social response to it.