Neamul Bodescu, reprezentat prin Constantin al lui Toma Bodescu și fiul acestuia, Alexandru Bodescu, a lăsat înscrisuri cu valoare de patrimoniu în localitățile prin care a trecut, calitatea de nobil a lui Constantin Bodescu şi a fiului acestuia Alexandru fiind recunoscută de către Adunarea Deputaților Nobilimii din Basarabia în cadrul şedinţei din 31 ianuarie 1840. Comunicarea elucidează din contribuția neamului Bodescu în devenirea istorică a satului Cuhnești, județul Iaşi / Bălți, unde Constantin Bodescu ajunge să dețină moșii, în primăvara anului 1833. Într-o listă a nobililor din judeţul Iaşi, datată la 14 iunie 1835, este consemna că nobilul Constantin Toma Bodescu împreună cu soţia sa Sultana şi fiul lor Alexandru locuiau pe moşia Cuhneşti din judeţul Iaşi, pe care o stăpâneau. După decesul subit al Sultanei, la 22 ianuarie 1848, și înmormântarea acesteia la cimitirul parohial din Cuhneşti, Constantin Bodescu şi-a propus să înalțe deasupra mormântului un locaş sfânt, îngrădind circa jumătate de hectar de pământ din jurul mormântului, iar locul unde urma să fie ridicată biserica fiind sfinţit de către arhiepiscopul Antonie al Chişinăului şi Hotinului. După o perioadă de amânare a lucrărilor de construcţie, biserica este clădită și sfințită în anul 1872, graţie eforturilor singurului urmaș al lui Constantin Bodescu, Alexandru Bodescu. Prin contribuția neamului Bodescu, biserica Nașterea Maicii Domului din satul Cuhnești continuă să rămână o prezență vie în istoria culturală a Basarabiei secolului al XIX-lea.