Rolul platformelor de tranzacţionare în desfăşurarea tranzacţiilor în regim online: principiile de organizare prin prisma bunelor practici
Закрыть
Articolul precedent
Articolul urmator
233 1
Ultima descărcare din IBN:
2024-02-29 20:08
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
336.761:004 (1)
Денежное обращение. Банковское дело. Биржи (774)
Информационные технологии. Вычислительная техника. Обработка данных (4184)
SM ISO690:2012
IORDACHI, Victoria, TIMUŞ, Angela. Rolul platformelor de tranzacţionare în desfăşurarea tranzacţiilor în regim online: principiile de organizare prin prisma bunelor practici. In: Rolul investiţiilor în dezvoltarea economiei digitale în contextul globalizării financiare, Ed. 3, 22-23 decembrie 2016, Chişinău. Chişinău: Departamentul Editorial-Poligrafic al ASEM, 2016, Ediția 3, pp. 86-87.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Rolul investiţiilor în dezvoltarea economiei digitale în contextul globalizării financiare
Ediția 3, 2016
Conferința "Rolul investiţiilor în dezvoltarea economiei digitale în contextul globalizării financiare"
3, Chişinău, Moldova, 22-23 decembrie 2016

Rolul platformelor de tranzacţionare în desfăşurarea tranzacţiilor în regim online: principiile de organizare prin prisma bunelor practici

CZU: 336.761:004
JEL: G15, G23

Pag. 86-87

Iordachi Victoria, Timuş Angela
 
Institutul Naţional de Cercetări Economice
 
 
Disponibil în IBN: 30 martie 2023


Rezumat

Rezumând unele practici în funcţionarea platformelor de tranzacţionare din ţările străine, menţionăm că M.T.F.-urile, trebuie să asigure soluţii software moderne, care ar garanta: funcţionalitatea, viteză înaltă de executare a ordinelor, transimeterea unui flux mare de date în timp real, asigurând disponibilitatea, integritatea şi confidenţialitatea informaţiilor, acces simplu şi uşurinţă de utilizare, opţiuni automate de tranzacţionare, instrumente de analiză tehnică şi fundamentală, etc. În Republica Moldova, sistemul actual de tranzacţionare în cadrul Bursei de Valori a Moldovei este unul funcţionabil. Sistemul multilateral de tranzacţionare implementat la BVM oferă posibilitatea utilizării programului asistat de calculator (Sistemul Automatizat Integrat de Tranzacţionare) la distanţă pentru membrii bursei, implementat de curând pe piaţa autohtonă de capital. Remarcăm, însă că unele neajunsuri în funcţionalitatea sistemului sunt evidente:  sistemul nu oferă servicii de tranzacţionare caracteristice platformelor de tranzacţionare din ţările avansate, iar piaţa de capital autohtonă realizează performanţe precare la capitolul modernizarea infrastructurii informaţionale;  la fel, serviciile oferite în cadrul SAIT sunt depăşite, soluţiile software utilizate fiind învechite;  nu există nici un centru de apel şi nici serviciul clientelă;  membrii M.T.F.- lui au obligaţia să asigure agenţilor de bursă propriile condiţii tehnice conforme cerinţelor BVM pentru realizarea tranzacţiilor la distanţă în condiţii optime;  dacă agenţii de bursă întâmpină dificultăţi tehnice în funcţionarea sistemul multilateral la distanţă, bursa de valori le oferă posibilitatea de realizare a tranzacţiilor la sediul în limita numărului de calculatoare pe care le dispune;  orarul de funcţionare al M.T.F.-lui este redus, astfel, nu este posibilă conexiunea în regim live chat şi schimbul de date în regim on-line cu alte platforme din ţările străine. Corectitudinea efectuării tranzacţiilor în sistemul multilateral este asigurată de către o companie de consulting din domeniul TI, însă rezultatele expertizei nu sunt prezentate publicului larg. Totodată, legislaţia în domeniul pieţei de capital permite conducerii executive a BVM să anuleze toate tranzacţiile dacă operatorul de sistem nu este în stare să asigure înregistrarea tranzacţiilor din anumite motive justificate. Însă, aceste cazuri, în anumite circumstanţe pot crea posibilităţi pentru practici frauduloase şi, astfel, diminuează transparenţa şi încrederea publicului în integritatea bursei de valori mobiliare. În concluzie, BVM rămâne un domeniu neexploatat la maxim, cunoscut doar de un grup mic de instituţii financiare şi companii. Pentru bursa de valori autohtonă nu există o strategie viabilă de dezvoltare pe termen lung iar şansa de internaţionalizare a acestei instituţii devine tot mai dificilă, în condiţiile unei ere digitale a pieţelor de capital pe plan mondial.