Gleb Ciaicovschi-Mereșanu s-a impus în cultura națională ca folclorist, pedagog, regizor și, în linii mari, ca om de cultură, personalitate de exceptie. Ca cercetător s-a impus cititorilor cu o serie de lucrări tipărite, ce conțin mai multe creații în premieră. Culegerea La Steaua propune mai multe romanțe devenite populare, pe versurile lui M.Eminescu. Cele 277 de pagini inserează 52 de lucrări – romanțe și aranjamente corale, printre care și piesa Dorința în prelucrare de domnia sa. O alta lucrare, apărută în 1990, Romanțe și cântece de lume, promovează cântecul popular orășenesc, conținând cântece de lume anonime și ale autorilor vremii, romanțe de autor în variante folclorizate, în total 27 cântece de lume și 78 de romanțe cu melodiile notate. O monografie devenită raritate bibliografică este Mihail Bârcă – compozitor și dirijor, în care remarcăm mai multe colinde si cântece de stea, creații din lirica populară, culese în arealul basearabean, dar și în Transnistria. Fondurile muzicale ale catedrei Folclor de la fostul Institut de Arte G.Musicescu, actualmente Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice, i-au sugerat elaborarea mai multor lucrări, inclusiv culegerea bilingvă Cântece revoluțonare (să reținem creațiile de valoare Mugur, Mugurel, Bate-i, Doamne, pe ciocoi, Hora muncitorilor, Haideți, frați, într-o unire etc.), precum și culegerea Cântece populare contemporane. Compartimentul cel mai reprezentativ, probabil, al activității sale de etnomuzicolog, îl constitue Folcorul muzical din Moldova, un studiu trecut cu vederea de către specialiști, elaborat în cadrul secției folclor a Uniunii Compozitorilor din Moldova. O altă colecție, Carol Miculi. Melodii populare moldovenești, ce conține folclor rural și urban aranjat pentru pian de către compozitorul și pianistul Carol Miculi la mijlocul secolului al XIX-lea, incluzând mostre de cântece, doine și jocuri reprezentative (Cântecul lui Bujor, Corăgheasca, Arcanul, Ciobăneasca și o mare diversitate de hore). O lucrare de sinteză este cea intitulată Lerui Ler cu mai multe creații muzicale ce însoțesc obiceiurile calendaristice și de familie, majoritatea inedite, de interes științific și artistic aparte. Și culegerea Doine, cântece, jocuri este de o valoare incontestabilă, iar cele 163 de creații colectate și descifrate de autor ar putea revigora repertoriul interpreților contemporani. În sfârșit, vom numi studiile Cântăreți celebri, Serghei Lunchevici, Tamara Ciobanu, Filarmonica de Stat din Moldova etc., o serie menită să ofere ediții de popularizare a culturii muzicale. Un capitol aparte în activitatea sa este dedicat literaturii consacrate dezvoltării învățământului muzical artistic, precum și promovării creativității folclorice a studenților (ansamblul Țărăncuța). Îl am în memorie și ca membru al numeroaselor jurii și consilii artistice, organizator și regizor al mai multor sute de festivaluri și spectacole în scenă și în teren deschis.