Articolul precedent |
Articolul urmator |
![]() |
![]() ![]() |
Ultima descărcare din IBN: 2024-01-09 14:12 |
Căutarea după subiecte similare conform CZU |
784.4+785.161 (2) |
Вокальная музыка. Пение (289) |
Инструментальная музыка (274) |
![]() ROMANENCO, Cristina. Aspecte ale tratării în stil de jazz a melodiilor populare românești. In: Patrimoniul muzical din Republica Moldova (folclor şi creaţie componistică), Ed. Ediția a V-a, 24 septembrie 2019, Chişinău. Chişinău: "VALINEX" SRL, 2019, Ediția a V-a, pp. 81-82. ISBN 978-9975-68-377-7. |
EXPORT metadate: Google Scholar Crossref CERIF DataCite Dublin Core |
Patrimoniul muzical din Republica Moldova (folclor şi creaţie componistică) Ediția a V-a, 2019 |
||||||
Conferința "Patrimoniul muzical din Republica Moldova (folclor şi creaţie componistică)" Ediția a V-a, Chişinău, Moldova, 24 septembrie 2019 | ||||||
|
||||||
CZU: 784.4+785.161 | ||||||
Pag. 81-82 | ||||||
|
||||||
![]() |
||||||
Rezumat | ||||||
Fenomenul tratării în stil de jazz a melodiilor vocale populare din arealul românesc reprezintă un domeniu amplu și important al patrimoniului jazzistic din Republica Moldova, manifestându-se în prezent sub aspectul unui curent muzical cu particularitățile sale caracteristice. Acesta face parte dintr-un proces mai amplu, universal, care reflectă fuziunea tradiției populare — atât rurale, cât și urbane — cu alte domenii ale artei muzicale, actualmente manifestându-se și în muzica uşoară, muzica rock, muzica de jazz. În acest context capodoperele folclorice (în mare majoritate din creația urbană) sunt tratate, modelate, aplicându-se întreg arsenalul execuției vocale jazzistice. Pentru folclor este specific fenomenul improvizației, ce se manifestă într-un proces permanent de creativitate. Acest caracter mai mult sau mai puțin maleabil, în funcție de specia și categoria folclorică, permite preluarea și tratarea, dezvoltarea, varierea la alte nivele de existență a fenomenului muzical, în general. Modelul inițial al cântecului populat devine sursa iradiantă primă în procesul de abordare jazzistică. Atât textul poetic, cât și melodia, care la rândul ei poate fi armonizată modal sau tonal, în dependență de stratul folcloric pe care îl reprezintă, oferă teren, un spațiu foarte larg, aproape nelimitat, pentru creativitate, improvizație, modificare și uneori transformare majoră a sursei originale. În acest context pot fi modificate diferite elemente constitutive, în special, ale melodiei: structura modală/tonală, cea ritmică, arhitectonica, linia melodică. Cântărețul sau trupa de jazz devin adevărați creatori ai unei noi versiuni interpretative a capodoperelor din muzica populară românească, antrenând dialogul epocilor, arhetipurilor culturale, modelelor stilistice. Vom analiza în acest articol versiunea proprie de interpretare în stil de jazz a câtorva cântece populare românești din repertoriul urban, care sunt frecvent solicitate de vocaliștii jazziști, ne referim la Săraca inimă mea din repertoriul lui Nicolae Furdui-Iancu și Ciririp/Într-o zi la poarta mea din repertoriul cântăreței Gabi Lunca. |
||||||
Cuvinte-cheie patrimoniului jazzistic din Republica Moldova, melodii vocale populare, repertoriul cântăreței Gabi Lunca, repertoriul lui Nicolae Furdui-Iancu |
||||||
|