Introducere Infarctul miocardic(IM) - reprezintă necroza cardiomiocitelor datorată ischemiei miocardice prelungite, apărută în contextul unui dezechilibru între aportul şi consumul miocardic de oxigen. Incidența IM este în creștere continuă. În 2015 mortalitatea prin boli cardiovasculare (BCV) a atins cifra de 17 mln (31%) din totalul de 54 mln decese pe glob, din ele cota bolilor coronariene a constituit 48%. Anual maladiile cardiovasculare provoacă 3.9 millioane (45%) de decese în Europa și peste 1.8 milioane (37%) de decese în Uniunea Europeană (UE). Costul global al BCV pentru economia UE a fost estimat la €210 bilioane per an, din această sumă în jur de 53% au constituit cheltuielile serviciului de ocrotire a sănătății, 26% au revenit pierderii productivității și 21% îngrijirii ―neoficiale‖ [5]. Termenul de "reabilitare cardiacă" se referă la intervenții coordonate, menite să optimizeze funcționarea fizică, psihologică și socială a pacientului cardiac, pe lângă stabilizarea, încetinirea sau chiar inversarea progresiei proceselor aterosclerotice subiacente, reducând astfel morbiditatea și mortalitatea. Programul implică educația, exercițiul, modificarea factorului de risc și consilierea. Este vizat de către personalul medical specializat și adaptat fiecărui individ în parte. Recuperarea pacienților cu afecţiuni cardiovasculare are rezultate positive deoarece îmbunătățește toleranţa la efort conducând, astfel la diminuarea mortalităţii. O meta-analiză bazată pe o revizuire a 48 de studii randomizate care au comparat rezultatele reabilitării bazate pe exerciții fizice cu asistența medicală obișnuită a arătat o reducere de 20% a mortalității totale și 26% a ratei mortalității cardiace, cu o reabilitare bazată pe exerciții fizice [6]. Ca consecință, specialiștii din domeniul sănătății au proiectat programe de reabilitare cardiacă (RC) pentru pacienții cu IM. RC constă în general din trei faze: I - faza acută a RC după un eveniment acut (1-14 zile) II - Faza a doua a reabilitării cardiace (1-6 luni) III - Faza a treia (de menţinere) a reabilitării cardiace (6-12 luni) [3]. RC are drept scop recuperarea fizică, îmbunătățirea calitații vieții, sănătății psiho-sociale și o scăderea recurentei de spitalizare și deces. Scopul studiului Studierea influenței complexelor de exerciții fizice terapeutice utilizate în reabilitarea pacienților cu infarct miocardic pentru aprecierea efectelor benefice asupra stării de sănătate. Materiale și metode Au fost utilizate articole și publicații știintifice din bazele de date PubMed, Medscape,ghidurile internaționale și protocoale clinice naționale publicate. Pentru o studiere mai eficientă a articolelor, cuvintele cheie utilizate pentru căutare au fost: reabilitare cardiovasculară, infarct miocardic, exerciții fizice. Totodată, în bazele de date electronice am utilizat limba engleză și română. Rezultate Datele literaturii sugerează importanța tratamentului de reabilitare medicală pacienților postinfarct în asociere cu tratamentul farmacologic. Sesiunea include 3 faze: încălzirea , antrenamentul propriu-zis și faza de revenire (relaxare). Programul este individualizat, astfel e necesar de a selecta corect tipul, intensitatea, durata și frecvența pentru efect terapeutic maximal, periodic de 3 până la 5 sesiuni pe săptămână, cu durata recomandată de la 20 până la 60 de minute. Criteriu pentru a doza efortul fizic este FCC [7]. Perioada de încălzire, care are ca scop creșterea aportului sangvin miocardic, creșterea flexibilității țesuturilor moi, mobilizarea articulară.Antrenamentul propriu-zis, supraveghiat se consideră optim cu durata de 20-30 de minute; s-a demonstrat de numeroase studii că cele mai bune rezultate sunt obținute prin exerciții de tip anaerob ce includ mișcări repetitive și angajază grupe musculare mari. Perioada de revenire constă din efectuarea exercițiilor de intensitate joasă și stretching; revenirea gradată preîntîmpină apariția dereglărilor de ritm. Efectele benefice sunt: 1) antiaterosclerotic, datorită amelioarării profilului lipidic, creșterea insulin sensibilității. 2) antiischemic-scaderea cererii de O2 a miocardului, creșterea fluxului coronarian. 3) antitrombotic-scăderea agregabilității plachetare, creșterea fibrinolizei, scăderea fibrinogenului, scăderea vîscozității sîngelui. 4) antiaritmic-creșterea tonusului vagal, scăderea activității adrenergice. Concluzii Reabilitarea medicală bazată pe exerciții reprezintă un supliment pentru terapia medicamentoasa si chirurgia intervențională post-infarct, deoarece îmbunătațește funcția cardio-pulmonară, optimizează terapia medicamentoasă, scade factorii de risc, crește toleranța la efort, amelioreaza starea psihică, reduce riscul de reinfarct și mortalitate cardiacă. Se includ mai puține complicații datorate repausului la pat şi performanţei crescute ca rezultatul îmbunătățirii funcției hemodinamice și metabolice. Ca parte a unui program de reabilitare cardiacă, activitatea fizică ajută la reducerea inadaptarii psihologice și contribuie la revenirea cu succes la activitatea profesională.