Motivele realității în filmele lui Constantin Bălan despre Guguță
Закрыть
Articolul precedent
Articolul urmator
234 0
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
791.43.05 (14)
РАЗВЛЕЧЕНИЯ. ЗРЕЛИЩА. ИГРЫ. СПОРТ (1700)
SM ISO690:2012
TIPA, Violeta. Motivele realității în filmele lui Constantin Bălan despre Guguță. In: CULTURA ȘI ARTA: cercetare, valorificare, promovare, 10 decembrie 2021, Chişinău. Chişinău: 2021, pp. 29-30. ISBN 978-9975-117-80-7.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
CULTURA ȘI ARTA: cercetare, valorificare, promovare 2021
Conferința "Cultura și arta: cercetare, valorificare, promovare"
Chişinău, Moldova, 10 decembrie 2021

Motivele realității în filmele lui Constantin Bălan despre Guguță

CZU: 791.43.05

Pag. 29-30

Tipa Violeta
 
Institutul Patrimoniului Cultural
 
 
Disponibil în IBN: 6 octombrie 2022


Rezumat

Universul filmului de animație este unul sui generis metaforic și simbolic ce oferă posibilități nelimitate în exprimare. Chiar și cele mai simple și naive povești pentru copii pot uneori să provoace idei profund filosofice. Or, nu de puține ori, cineaștii se retrăgeau în spațiul imaginilor animate pentru a-și expune atitudinea lor față de lumea înconjurătoare. În acest context, se impun și filmele de animație despre Guguță ale regizorului Constantin Bălan, realizate în baza povestirilor scriitorului Spiridon Vangheli. Sub genericul Isprăvile lui Guguţă au fost create opt pelicule, ce se axează nu doar pe universul copilăriei caracteristic spațiului rural din anii 60-70 ai secolului trecut, ci și pe contextul social-cultural al timpului. Autorii plasează acțiunile filmului într-un spațiu și într-un timp concret, zugrăvind, prin prisma viziunilor infantile, realitatea cotidiană în cele mai vii culori. Fiecare film aduce în vizor o problemă semnalată de Guguță, care își propune s-o rezolve prin metodele sale puierile. Pe de o parte, avem lumea copilăriei cu toată frumusețea ei – jocuri, tradiții și obiceiuri, iar pe de altă parte – copilul care se ciocnește inevitabil de realitatea cotidiană și se consideră responsabil de cele ce se întâmplă. Astfel, pe Guguţă îl surprindem în diverse momente, urmărindu-i gândurile şi faptele, în cazul când îşi construiește „școala” sa, unde admite toți doritorii de-a învăța (Banca lui Guguţă, 1975); admirăm invențiile lui altruiste, când poștașul încetează de-a mai aduce scrisori în sat de la cei dragi (Guguţă-poştaş, 1976); în ajun de sărbătoarea femeilor, este primul care se gândește la un dar pentru mama (Darul lui Guguţă, 1979); ne asociem răzbunării lui Guguţă pe frizerul satului, care îi tunde pe toţi băieţii chilug, uniformizându-le chipul, dar și gândirea (Guguţă – Frizer, 1980); ne lăsăm duși pe aripile visurilor lui Guguţă, în care el se vede căpitan de corabie și plutește spre mare (Guguţă căpitan de corabie, 1981); suntem solidari cu Guguţă, preocupat de curăţenia şi ordinea din sat (Măturătorii veseli, 1984) etc.

Cuvinte-cheie
film de animaţie, regizor, Constantin Bălan, Guguță, ecranizare, Spiridon Vangheli