Orientările actuale pentru valorificarea patrimoniului construit din Republica Moldova sunt conservarea identității culturale locale și gestionarea coerentă a existentului construit. Din acesta fac parte și clădirile din perioada socialistă, care sunt sistematic ignorate. Clădiri din perioada socialistă, de valoare istorică incontestabilă, dispar sub privirile pasive ale autorităților și mediului profesional. Clădirile din perioada socialistă trebuie luate în seamă și analizate, făcând abstracție de regimul politic în care au fost construite. Majoritatea din ele se disting prin deteriorarea elementelor, de multe ori originale, care sintetizează cultura și tradiția comunităților. Se evidențiază cele care se pot reabilita, care prin dimensiuni, funcțiune și amplasare, pot fi reintroduse în circuitul urban și în care se pot desfășura activitățile culturale, sociale sau economice contemporane. Scopul acestei cercetări este de a găsi posibilitățile necesare pentru includerea arhitecturii modernist-socialiste din Republica Moldova în patrimoniul arhitectural mondial. Datele din teren atestă starea actuală a patru repere moderniste-socialiste din Republica Moldova - Circul din Chișinău, inaugurat în 1981, Blocul de locuințe Romanița, complexul Spitalului Republican și Hotelul Național, toate aflate într-o stare avansată de degradare. Sunt necesare intervenții imediate în soarta acestor clădiri. Cea mai eficientă cale de a revitaliza aceste clădiri istorice este modificarea legislației propice, care ar susține includere acestora în patrimoniul mondial. In acest context clasarea și inițierea programelor de restaurare a clădirilor modernist-socialiste, în prima fază a celor care sunt într-o stare avansată de degradare, se dovedește a fi următorul pas, care trebuie făcut pentru conservarea patrimoniului construit al Republicii Moldova.