Mărturie arheologică concludentă a existenței unor relații de schimb și a legăturilor comerciale ale comunităților locale de la est de Carpați cu populațiile limitrofe în secolele IX-XI sunt monedele, lingourile din argint, cântarul din bronz de tip balanță cu două talere și pondurile pentru cântar. Scoase la lumină în procesul investigațiilor arheologice sistematice, în cadrul unor tezaure sau depozite, acestea sunt apreciate ca făcând parte din inventarul negustorului sau/și a meșterului-giuvaergiu. În spațiul carpato-nistrean vestigii aparținând acestor categorii de materiale au fost identificate în așezările fortificate de plan circular de la Alcedar (r-nul Șoldănești) și Echimăuți (r-nul Rezina), în tezaurele de la Răducăneni (jud. Iași), Alcedar, Echimăuți și în depozitul de la Voloave (r-nul Soroca). Topografia artefactelor demonstrează persistența monedelor din argint, bizantine sau arabe, și a inventarului din dotarea negustorului, în lungul unor cursuri de ape ce reprezentau căile comerciale fluviale. Secolele IX-XI constituie perioada de revigorare a circulației pe marile trasee transcontinentale și a comerțului la mare distanță. În tranzacțiile comerciale, pe lângă schimbul în natură, ca plată era utilizat argintul sub formă de monede, lingouri sau bijuterii. De cea mai înaltă calitate era argintul din Califatul arab (cu titlul peste 900‰) căutat de scandinavi începând cu secolul al VIII-lea, răspândit în cantități impresionante pe arealuri importante ale Eurasiei. Lingouri din argint utilizate în tranzacțiile comerciale au fost descoperite în așezările de la Alcedar și Echimăuți, dar și în tezaurul de la Răducăneni. Ponduri realizate din bronz sau din fier învelite în folie de cupru de la cântarul pentru greutăți mici au fost identificate în procesul cercetărilor arheologice sistematice și în tezaurele de la Echimăuți și Alcedar. Cântarul-balanță cu două talere pentru greutăți mici, cum este cel de la Voloave, era utilizat frecvent în această perioadă în legătură cu dinamizarea tranzacțiilor comerciale cu argintul monetar și moneda de argint, când în calcul se lua doar valoarea intrinsecă a argintului (metalului). Prin aceasta se explică prezența în complexele cercetate a monedelor cufice tăiate.