Diagnoses methods in pelvic inflammatory disease Pelvic inflammatory Disease (PID) is a common clinical condition consisting of ascending infection from the lower to upper genital tract, prevalent is consequence of sexually transmitted infections, affecting many women every year in the world. Over 20% of cases are in adolescents and young adults. PID can have serious complications such as the development of tubo-ovarian abscess and is associated with long-term squeal including ectopic pregnancy, chronic pelvic pain, and infertility. Patients with acute PID may present in a variety of ways, from the critically ill to the essentially asymptomatic. Likewise, the physical findings are often nonspecific; rarely are dramatic. Multiple methods have been recommended to aid in the diagnosis of PID. However, invasive procedures are not suitable for screening all patients, because of their expense and associated morbidity. As an adjunct to clinical assessment, transabdominal and transvaginal sonography is a non invasive and rapid method that enables visualization of the pelvic structures.

Cea mai frecventă patologie cu care se întâlnesc medicii ginecologi este infecţia pelviană ce cuprinde aşa forme ( salpingita, endometrita, hydrosalpinx, pyosalpinx, abcesul tubo- ovarian) ce au fost regrupate sub denumirea de boala inflamatorie pelvină (BIP)[1]. BIP este considerată o problemă de sănătate in Statele Unite ale Americii unde anual peste 1 milion de paciente sunt diagnosticate cu BIP şi aproximativ 250.000 paciente spitalizate cu costuri ridicate de aproximativ 4.2 miliarde de dolari SUA [2]. Cele mai frecvent boala este polimicrobiană, însă în 40% este cauzată de chlamydia trachomatis şi neisseiria gonorrhae. Căile de contaminare şi desiminare fiind diferite şi multiple. Infecţia genitală poate să survină în unele cazuri particulare post-partum sau post-avortum (retenţie uterină suprainfectată), foarte rar secundar chirurgicale 150 (abces vaginal) sau alte infecţii pelviane (diverticulita, apendicita, tuberculoza). În prezent tabloul clinic a unei BIP este frust manifestându-se subacut din cauza modificărilor epidemiologice a germenilor. Frecvent BIP se poate asocia cu semne clinice urinare sau gastrointestinale care crează o dilemă în diagnostic. Unii medici minimalisti ce se orientează numai după manifestările clinice sunt tentaţi să prescrie tratament antibacterial fără a face un diagnostic paraclinic complex. Alţi medici sunt în extrema de hiperdiagnostic care indică investigaţii costisitoare fără a cunoaşte real utilitatea metodei de cercetare sau fără a lua în consideraţie cheltuieli neraţionale şi inutile. Există multe protocoale medicale elaborate pentru medici ce ar trebui să-i ajute în dezvoltarea gândirii pe etape de la simplu la compus, de la ieftin la scump, de la util la necesar.