Articolul precedent |
Articolul urmator |
![]() |
![]() ![]() |
Ultima descărcare din IBN: 2024-03-28 18:11 |
Căutarea după subiecte similare conform CZU |
903.5”638”:902.2(498) (2) |
Предыстория. Доисторические остатки, артефакты, древности (254) |
Археология (941) |
![]() MĂNDESCU, Dragoş, CONSTANTINESCU, Mihai. Înmormântări din a doua epocă a fierului la Cetăţeni (jud. Argeş). In: Descoperiri vechi şi abordări noi în arheologia epocii fierului din spaţiul tiso-nistrean: colocviu de vară, Ed. 1, 28-31 iulie 2022, Chişinău. Chișinău, Republica Moldova: Universitatea Tehnică a Moldovei, 2022, p. 22. ISBN 978-9975-87-998-9. |
EXPORT metadate: Google Scholar Crossref CERIF DataCite Dublin Core |
Descoperiri vechi şi abordări noi în arheologia epocii fierului din spaţiul tiso-nistrean 2022 | ||||||
Conferința "Descoperiri vechi şi abordări noi în arheologia epocii fierului din spaţiul tiso-nistrean" 1, Chişinău, Moldova, 28-31 iulie 2022 | ||||||
|
||||||
CZU: 903.5”638”:902.2(498) | ||||||
Pag. 22-22 | ||||||
|
||||||
![]() |
||||||
Rezumat | ||||||
Cu mai bine de şase decenii în urmă, Dinu V. Rosetti (1899-1982) cerceta în situl geto-dacic de la Cetăţeni două complexe funerare / de cult, asupra cărora literatura arheologică şi specialiştii celei de-a doua epoci a fierului nu au ajuns încă la un consens: „mormântul regal dintre stânci” (denumit uneori şi „sanctuarul dintre stânci”) şi „mormântul nr. 1 de sub Colţul Doamnei”. Primul obiectiv a fost descoperit chiar în aşezare, în zona înaltă a acesteia, între stâncile de pe malul stâng al râului Dâmboviţa, iar cel de-al doilea – în afara aşezării, în aval, pe o terasă de pe malul drept al apei, la poalele unei stânci impozante, denumite Colţul Doamnei. Aceste obiective arheologice nu au fost niciodată publicate detaliat de descoperitorul lor, ci numai foarte succint, lacunar, într-o lucrare de popularizare (Rosetti 1969), ceea ce a făcut să fie privite cu rezerve. Dacă pentru înţelegerea mormântului 1 de sub Colţul Doamnei beneficiem astăzi de o serie de informaţii extrem de utile, ce au fost regăsite şi publicate de Mircea Babeş (1999), „mormântul regal / sanctuarul dintre stânci” continuă să rămână o mare necunoscută a sitului şi, totodată, a culturii geto-dace clasice. Pe baza resturilor osteologice, din fericire, păstrate la Institutul de Antropologie „Francisc Rainer” din Bucureşti, de curând regăsite, şi a unor elemente de inventar arheologic (ceramică, podoabe, echipament militar), păstrate în colecţiile mai multor muzee din România (Bucureşti, Piteşti, Câmpulung), comunicarea noastră reia discuţia asupra acestor complexe dintr-o nouă perspectivă, interdisciplinară, incluzând studiul antropologic şi datările radiocarbon. |
||||||
|