Existența umană nu poate fi înțeleasă decât în și prin Timp, iar martorul prețios al scurgerii acestuia este ceasornicul, „un mecanism complex în care s-au investit, în egală măsură, ingeniozitatea și iscusința, temeinice cunoștințe tehnice, matematice și, nu în ultimul rând, sensibilitate la frumos și înclinații artistice”. Aceste delicate creații ale minții, care măsoară trecerea nemiloasă a Timpului, au o istorie de peste 2000 de ani. Dincolo de mecanism, simplu sau ingenios, de cele mai multe ori anonim, meșterul ceasornicar ne-a lăsat adevărate opere de arta, care astăzi sunt valorifi cate de instituții specializate sau de persoane private. Colecția de ceasuri a Muzeului Național de Istorie a Moldovei include aproximativ 170 de piese, reprezentative prin mărime și formă, inedite prin mecanism și utilizare, iar o parte din ele au devenit valoroase și prin proprietarii lor, aceștia fi ind personalități din diverse domenii. Cronologic, colecția include piese de orologie confecționate în perioada începutul sec. XIX- prima jumătate a sec. XX în Elveția, Franța, Germania, Rusia, URSS. Printre producători se numără fi rmele europene Le Roi, Moser, Gustav Bekker, Powel Bura, Breguet, Eterna, Vinter, Omega; fi rma americană Hamilton, precum și fi rmele rusești Poliot, Slava, Raketa, Ceaika, Molnia, Zarea etc. După utilizare și formă, ceasurile de colecție se împart în mai multe categorii: ceas de perete (cu pendul), ceas de buzunar, ceas de mână, ceas de podea, ceas deșteptător, ceas de birou, ceas pentru șemineu etc. Colecția include ceasuri valoroase nu numai datorită materialului din care sunt confecționate (aur, argint, pietre prețioase sau semiprețioase), dar și prin valoarea lor memorială: ceasul de perete din familia lui Pavel Crușevan, ceasul care a funcționat în una din sălile de clasă a Școlii Reale din Chișinău (ambele produse în Germania, de fi rma Gustav Bekker), ceasul de mână al basarabencei Zinaida Radu-Maiorova, care a activat în calitate de medic în timpul Primului Război Mondial, ceasul de podea cu pendul și gong, ce a funcționat în biroul academicianului N. Dimo etc.