Printre ţările post-sovietice, anume Republica Moldova şi Ucraina au multe similitudini, atât referitor la dezvoltarea socio-politică, cât şi privitor la priorităţile politicii externe. Interesele fundamentale comune a celor două ţări vecine se manifestă în angajamentul lor, declarat în mod repetat, pentru integrarea europeană ca o strategie de dezvoltare naţională. După venirea la putere a preşedintelui Ianukovici Kievul a refuzat să urmeze politicile sale anterioare de integrare euro-atlantică, declarând scopul său în domeniul politicii de securitate - non-alinierea. Această poziţie este promovată şi la Chişinău, moldovenii fiind dornici de a găsi o posibilitate reală pentru punerea în aplicare a necesităților de securitate ale Republicii Moldova între NATO şi OOSC, fără a intra într-una din aceste uniuni. Continuând cercetările în scopul identificării similitudinilor în dezvoltarea şi politicile promovate de cele două ţări, trebuie remarcat faptul că Ucraina şi Republica Moldova urmând calea integrării europene s-au confruntat cu o serie de probleme similare, ale căror soluţii nu au fost încă găsite. În consecinţă, cele două state şi în primul rând conducerea lor ar trebui să depună eforturi considerabile pentru a elimina multe obstacole în interiorul țărilor sale, cât şi probleme de politică externă, în scopul de a pune în aplicare cu succes priorităţile politicii externe. Printre problemele similare, care trebuie să fie rezolvate și în Ucraina şi în Moldova, pot fi specificate problemele similare economice şi sociale, nivelul nesatisfăcător de nereformare a structurilor puterii statale în conformitate cu modelele europene, eficienţa scăzută a administraţiei publice, nivelul ridicat al corupţiei. Aceste fenomene, care generează, respectiv, o semnificativă valoare socială şi polarizarea societăţii, conflicte dure în rândul elitelor politice, care conduc la un nivel mai scăzut de încredere a cetăţenilor în instituţiile guvernamentale şi reprezentanţii acestora. Nu contribuie pozitiv cursului de integrare europeană şi probleme ce vizează politica externă a acestor state, slăbiciunea lor în faţa ameninţărilor la adresa statalităţii atât a Ucrainei, cât și a Moldovei, care provin grație unor provocări geopolitice şi regionale, variind de la nesiguranţă și dependența de sursele energetice şi de influenţa prea puternică exercitată de actorii externi în economie, sistemul politic şi în domeniul informaţional din cele două ţări.

Among all states of post-Soviet space, namely Moldova and Ukraine have many similarities, both in socio-political development, and choice of foreign policy priorities. The fundamental common interests of the two neighbouring countries are manifested in their repeatedly stated commitment to European integration as a national development strategy. After coming to power of the President of Ukraine V. Yanukovych Kiev has refused to its policy on Euro-Atlantic integration declared earlier by proclamation of the non-alignment as a key purpose in security policy sphere. Kishinev holds a similar position and tries to find its own niche in the field of realization of security needs of the Republic Moldova between NATO and CSTO without adherence to any of these alliances. Continuing to identify well-founded similarities in the development and policies of our states, it should be noted that Ukraine and Moldova being on the way to European integration have faced a number of similar problems solutions of which they have not yet found. Thereafter, these states and the authority of these states should make considerable efforts to eliminate numerous obstacles inside the states; in order to realize successfully all the foreign policy priorities it is necessary to take efforts of foreign policy character. Among the similar problems that need to be resolved both in Ukraine and Moldova it is necessary to identify following: similar economic and social problems, an unreformed state system according with European model, a low efficiency of activity of the system of government, a high level of corruption. Thereafter, these phenomena generate considerable social and valuable polarization of societies, rigid conflicts in the environment of political elite and lead to a high level of mistrust of citizens to government institutes and their representatives. Moreover these phenomena don’t contribute to a success European integration course and resolution of foreign policy problems, but only force the weakness of our state in the face of threats to our statehood that starting from some geopolitical and regional calls, beginning from energy vulnerability and finishing with too considerable influence of external actors on economy, political system and information field of both states.