Conţinutul numărului revistei |
Articolul precedent |
Articolul urmator |
1293 9 |
Ultima descărcare din IBN: 2023-02-09 14:11 |
SM ISO690:2012 MEDVEDEV, Andrei. Национально-культурная идентичность Молдовы в зеркале социологических исследований. In: Revista Moldovenească de Drept Internaţional şi Relaţii Internaţionale, 2011, nr. 3, pp. 88-95. ISSN 1857-1999. |
EXPORT metadate: Google Scholar Crossref CERIF DataCite Dublin Core |
Revista Moldovenească de Drept Internaţional şi Relaţii Internaţionale | ||||||
Numărul 3 / 2011 / ISSN 1857-1999 /ISSNe 2345-1963 | ||||||
|
||||||
Pag. 88-95 | ||||||
|
||||||
Descarcă PDF | ||||||
Rezumat | ||||||
Identitatea naţională şi culturală este strâns legată de necesitatea de a păstra suveranitatea de stat. Astfel de declaraţii în Moldova, la nivel local, până în prezent sunt dominante, dar investigaţia noastră a relevat existenţa unor anumite riscuri care pot creşte în caz de agravare a situaţiei economice din ţară.
În martie 2011, Centrul Nonguvernamental de Cercetări ”PolitKontakt” în strânsă cooperare cu partenerii noştri din Moldova și Ucraina a efectuat un sondaj de opinie, şi pe baza acestuia - de cercetare cu privire la orientările geopolitice ale Republicii Moldova şi atitudinea faţă de aceste orientări a cetăţenilor săi. Sondajul a fost realizat în diverse oraşe şi localități (inclusiv în zonele rurale) ale Republicii Moldova. Participanți la sondaj sunt cetăţeni adulţi din Republica Moldova, cu drept de vot. Un total de 1.500 de respondenţi au fost chestionați în 10 localităţi.
Deci, în primul rând, era clar că majoritatea relativă a societăţii moldoveneşti este împotriva unirii Republicii Moldova şi România şi consideră această evoluţie ca o ameninţare la adresa perspectivelor de viaţă personală. În general, în toată Moldova, 49% din respondenţi au declarat că sunt speriați de perspectiva de asociere a Republicii Moldova cu România. Cel mai mare număr al celor care se opun unui astfel de scenariu - 63% în or. Bălţi şi 65% în or. Edineți. În plus, numărul celor care favorizează unirea Moldovei cu România este relativ mic - 12% pe întreaga ţară. Este de remarcat că numărul celor care cred că unirea cu România pentru Moldova va fi un dezastru - 36%, ceea ce este semnificativ mai mic decât numărul celor care pur si simplu nu doresc unirea Moldovei cu România (49%).
Analiza rezultatelor sondajului, cu siguranţă indică faptul că ideea de integrare economică a Republicii Moldova cu Rusia şi Ucraina, contrar opiniei care domină în societate, nu contravine opiniilor în favoarea aderării la România. Media naţională în favoarea integrării economice cu Rusia şi Ucraina au exprimat-o 70%. Se pare că dorinţa de integrare economică cu Rusia şi Ucraina este în mare măsură determinată de considerente pragmatice, mai degrabă decât ideologice.
Faptul că suveranitatea de stat pentru marea majoritate a moldovenilor prezintă o valoare absolută, confirmă reacţia brusc negativă la anunţarea de către preşedintele Băsescu a tentativelor cu privire la posibilitatea aderării Republicii Moldova la statul român cu drepturi de zonă asociată. Această declaraţie a provocat o criză la aproape 2/3 din societate (65%). Aceasta este mult mai mult decât numărul celora ce se pronunță fundamental anti-români (17%). Numărul celor care nu sunt de acord cu această afirmaţie, este de 15%, ceea ce coincide aproximativ cu numărul celor care sunt dispuşi să-şi sacrifice suveranitatea naţională a Republicii Moldova (de asemenea, 17%).
Riscul de pierdere a Transnistriei în caz de aderare la România este recepționată doar de 39%. Acest lucru este mult mai puţin, nu numai printre cei care se tem să renunţe la suveranitatea naţională a Republicii Moldova (74%) şi cei pentru care aceasta reprezintă valoarea absolută (65%), dar chiar şi cei care se simt personal ameninţaţi de posibilitatea de aderare a Moldovei la România (49%). În acelaşi timp, 38% dintre respondenţi consideră că Moldova a pierdut regiunea transnistreană, sau nu are nevoie de ea.
Este de remarcat, că numărul celor care consideră că Republica Moldova cu ajutorul UE şi al României poate ţine Transnistria, este de numai 10%, semnificativ mai mic decât numărul de susținători activi a ideii de unire cu România (12%), astfel încât, şi în special în rândul celor care sunt dispuşi la unirea cu România în scopul de a obţine cetăţenia UE (24%). Astfel, calculele și opiniile existente în unele cercuri politice, inclusiv din Rusia, privitor la faptul că reunificarea Moldovei cu Transnistria ar putea ajută la stoparea creşterii sentimentului favorabil unirii cu România, pot fi eronate, dacă proiectul de unificare va prezenta argumente că Republica Moldova nu poate adera la UE prin alte mijloace. |
||||||
|
Google Scholar Export
<meta name="citation_title" content="Национально-культурная идентичность Молдовы в зеркале социологических исследований"> <meta name="citation_author" content="Medvedev Andrei"> <meta name="citation_publication_date" content="2011/07/01"> <meta name="citation_journal_title" content="Revista Moldovenească de Drept Internaţional şi Relaţii Internaţionale"> <meta name="citation_issue" content="3"> <meta name="citation_firstpage" content="88"> <meta name="citation_lastpage" content="95"> <meta name="citation_pdf_url" content="https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/9.Identitatea%20cultural_nationala%20a%20Moldovei.pdf">