| Articolul precedent |
| Articolul urmator |
 |
 334 0 |
| Căutarea după subiecte similare conform CZU |
| 903-032.5˝637˝(234.421) (1) |
| Предыстория. Доисторические остатки, артефакты, древности (254) |
 SM ISO690:2012DIACONU, Vasile. Unele consideraţii privind industria litică din bronzul mijlociu de la est de Carpaţi. In: Sesiunea ştiinţifică a departamentului Istoria românilor, universală şi arheologie: In memoriam Ion Niculiţă, 27 mai 2022, Chișinău. Chișinău, Republica Moldova: Centrul Editorial-Poligrafic al USM, 2022, Ediția VIII, p. 14. ISBN 978-9975-159-41-8. |
| EXPORT metadate: Google Scholar Crossref CERIF DataCite Dublin Core |
| Sesiunea ştiinţifică a departamentului Istoria românilor, universală şi arheologie Ediția VIII, 2022 |
||||||
|
Sesiunea "Sesiunea ştiinţifică a departamentului Istoria românilor, universală şi arheologie" Chișinău, Moldova, 27 mai 2022 | ||||||
|
||||||
| CZU: 903-032.5˝637˝(234.421) | ||||||
| Pag. 14-14 | ||||||
|
||||||
 Descarcă PDF |
||||||
| Rezumat | ||||||
În general, în studierea epocii bronzului s-a pus accentul pe cercetarea tipologiei așezărilor, a comportamentului funerar, a ceramicii și pieselor metalice, alte categorii de inventar fiind prea puţin analizate. Avem în vedere faptul că, deși a fost o etapă istorică în care metalul a însemnat un important element de progres, totuși, în virtutea unei tradiţii de milenii, piatra continuă să reprezinte o resursă importantă pentru confecţionarea uneltelor, armelor și chiar a simbolurilor sociale. Cu toate acestea, în literatura de specialitate se observă aproape o neglijare a industriei litice, cu excepţia unor piese mai deosebite. O analiză atentă a unor loturi de materiale litice, provenite din câteva așezări ale culturii Costișa din zona subcarpatică, a relevat faptul că avem de a face cu un anumit regres tehnologic faţă de etapele cronologice anterioare. Cu excepţia unor topoare și cuţite curbe, restul inventarului este constituit din piese litice, obţinute prin debitaj. O caracteristică a acestor loturi de materiale o reprezintă faptul că s-au folosit, cu precădere (peste 95%), roci locale (gresii silicioase, chert-uri), prelucrate într-o manieră foarte arhaică. Pornind de la această observaţie, se pune problema ce anume a determinat acest regres tehnologic. Spre deosebire de eneolitic, când silexul era utilizat în mod curent, în epoca mijlocie a bronzului roca aceasta a fost utilizată destul de rar, fapt care se poate explica tocmai prin imposibilitatea accesului la surse. O asemenea situaţie poate fi argumentată prin aceea că limitele culturii Costișa nu depășesc bazinul râului Moldova și valea Siretului, iar prezenţa unor așezări fortificate pe graniţa răsăriteană a acestei entităţi a epocii bronzului sugerează existenţa unui pericol dinspre nord și est, deci și o limitare a aprovizionării cu materii prime de calitate. |
||||||
|
DataCite XML Export
<?xml version='1.0' encoding='utf-8'?> <resource xmlns:xsi='http://www.w3.org/2001/XMLSchema-instance' xmlns='http://datacite.org/schema/kernel-3' xsi:schemaLocation='http://datacite.org/schema/kernel-3 http://schema.datacite.org/meta/kernel-3/metadata.xsd'> <creators> <creator> <creatorName>Diaconu, V.</creatorName> <affiliation>Complexul Muzeal Național Neamț, Muzeul de Istorie şi Etnografie Târgu Neamţ, România</affiliation> </creator> </creators> <titles> <title xml:lang='ro'>Unele consideraţii privind industria litică din bronzul mijlociu de la est de Carpaţi</title> </titles> <publisher>Instrumentul Bibliometric National</publisher> <publicationYear>2022</publicationYear> <relatedIdentifier relatedIdentifierType='ISBN' relationType='IsPartOf'>978-9975-159-41-8</relatedIdentifier> <subjects> <subject schemeURI='http://udcdata.info/' subjectScheme='UDC'>903-032.5˝637˝(234.421)</subject> </subjects> <dates> <date dateType='Issued'>2022</date> </dates> <resourceType resourceTypeGeneral='Text'>Conference Paper</resourceType> <descriptions> <description xml:lang='ro' descriptionType='Abstract'><p>În general, în studierea epocii bronzului s-a pus accentul pe cercetarea tipologiei așezărilor, a comportamentului funerar, a ceramicii și pieselor metalice, alte categorii de inventar fiind prea puţin analizate. Avem în vedere faptul că, deși a fost o etapă istorică în care metalul a însemnat un important element de progres, totuși, în virtutea unei tradiţii de milenii, piatra continuă să reprezinte o resursă importantă pentru confecţionarea uneltelor, armelor și chiar a simbolurilor sociale. Cu toate acestea, în literatura de specialitate se observă aproape o neglijare a industriei litice, cu excepţia unor piese mai deosebite. O analiză atentă a unor loturi de materiale litice, provenite din câteva așezări ale culturii Costișa din zona subcarpatică, a relevat faptul că avem de a face cu un anumit regres tehnologic faţă de etapele cronologice anterioare. Cu excepţia unor topoare și cuţite curbe, restul inventarului este constituit din piese litice, obţinute prin debitaj. O caracteristică a acestor loturi de materiale o reprezintă faptul că s-au folosit, cu precădere (peste 95%), roci locale (gresii silicioase, chert-uri), prelucrate într-o manieră foarte arhaică. Pornind de la această observaţie, se pune problema ce anume a determinat acest regres tehnologic. Spre deosebire de eneolitic, când silexul era utilizat în mod curent, în epoca mijlocie a bronzului roca aceasta a fost utilizată destul de rar, fapt care se poate explica tocmai prin imposibilitatea accesului la surse. O asemenea situaţie poate fi argumentată prin aceea că limitele culturii Costișa nu depășesc bazinul râului Moldova și valea Siretului, iar prezenţa unor așezări fortificate pe graniţa răsăriteană a acestei entităţi a epocii bronzului sugerează existenţa unui pericol dinspre nord și est, deci și o limitare a aprovizionării cu materii prime de calitate.</p></description> </descriptions> <formats> <format>application/pdf</format> </formats> </resource>
|
|
|
