Utilizarea reacției de polimerizare în lant în timp real pentru detecția fungilor producători de micotoxine în tescovina de struguri
Закрыть
Articolul precedent
Articolul urmator
365 0
SM ISO690:2012
STURZA, Rodica, MITIN, Valentin, MITINA, Irina, ZGARDAN, Dan, BEHTA, Emilia. Utilizarea reacției de polimerizare în lant în timp real pentru detecția fungilor producători de micotoxine în tescovina de struguri. In: The closing conference of the Intelligent valorisation of agro-food industrial wastes project, 2SOFT/1.2/83, 24 februarie 2022, Chişinău. Chişinău: 2022, p. 35. ISBN 978-9975-3464-6-7.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
The closing conference of the Intelligent valorisation of agro-food industrial wastes project, 2SOFT/1.2/83 2022
Conferința "Intelligent Valorisation of Agro-Food Industrial Wastes"
Chişinău, Moldova, 24 februarie 2022

Utilizarea reacției de polimerizare în lant în timp real pentru detecția fungilor producători de micotoxine în tescovina de struguri


Pag. 35-35

Sturza Rodica1, Mitin Valentin2, Mitina Irina2, Zgardan Dan1, Behta Emilia1
 
1 Universitatea Tehnică a Moldovei,
2 Institutul de Genetică, Fiziologie şi Protecţie a Plantelor
 
 
Disponibil în IBN: 9 martie 2022


Rezumat

În procesul de vinificație se obțin cantități mari de deșeuri în urma prelucrării strugurilor cum ar fi ciorchinii, tescovinele, drojdia de vin etc. Tescovinele sunt bogate în substanțe minerale și substanțe biologic active. Astfel, la valorificarea tescovinelor se pot obține produse de valoare utilizate în industria cosmetică sau industria alimentară. Unul din pericolele potențiale ale consumului de produse de origine vegetală este contaminarea lor cu micotoxine. Micotoxinele sunt metaboliți secundari ai fungilor filamentoși prezenți în mediul ambiant și produsele alimentare. În cazul produselor vitivinicole, micotoxina reglementată legal este ochratoxina A (OTA), dat fiind faptul că fungii capabili să producă această micotoxină sunt prezenți pe struguri. Prin urmare, este rezonabilă testarea tescovinelor la prezența ciupercilor producătoare de OTA, înainte de utilizarea ei în diferite scopuri. În această lucrare s-a utilizat reacția de polimerizare în lanț în timp real (real-time PCR) pentru detecția potențialilor producători de OTA în tescovine. S-au proiectat primeri PCR pentru amplificarea unei secvențe de genă implicată în sinteza OTA (OTA non-ribosomal peptide synthetase gene), la genurile de fungi Aspergillus și Penicillium. Pentru PCR s-a folosit protocolul SYBR Green real-time PCR. Pentru extracția ADN-ului din tescovină s-au testat diferite protocoale cu utilizarea SDS, STAB, DNAsol. S-a stabilit că protocolul optim de izolare a ADN-ului din tescovină este cel în care extracția se realizează cu SDS, urmată de tratarea cu PVPP și acetat de amonium1, protocol, care asigură cea mai bună calitate a ADN-ului. Pentru a confirma puritatea ADN-ului extras și a monitoriza cantitatea egală de ADN în toate reacțiile de PCR, s-au proiectat primeri pentru Vitis vinifera 26S ribosomal RNA gene. Așadar, ADN-ul din fiecare mostră a fost analizat în paralel folosind primeri specifici pentru 2 gene – OTA non-ribosomal peptide synthetase gene și Vitis vinifera 26S ribosomal RNA gene. S-au analizat 8 mostre de tescovină din patru soiuri de struguri, colectată din diferite zone geografice ale RM și s-a stabilit că niciuna dintre ele nu sunt pozitive pentru prezența OTA non-ribosomal peptide synthetase gene, prin urmare microorganisme producătoare de ochratoxina A sunt absente, iar tescovină analizată nu este contaminată cu micotoxine și poate fi valorificată.

Cuvinte-cheie
micotoxine, ochratoxina A, primeri PCR, SYBR Green, Tescovină de struguri