Rezultatele preliminare ale tratamentului chirurgical al herniilor hiatale prin abordul laparoscopic – consideraţii particulare
Закрыть
Conţinutul numărului revistei
Articolul precedent
Articolul urmator
220 1
Ultima descărcare din IBN:
2022-02-02 12:49
SM ISO690:2012
BOUR, Alin, TARGON, Roman, DIMA, A., POTLOG, Fiodor, MOLDOVAN, Ion. Rezultatele preliminare ale tratamentului chirurgical al herniilor hiatale prin abordul laparoscopic – consideraţii particulare. In: Arta Medica , 2015, nr. 3(56), pp. 136-137. ISSN 1810-1852.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Arta Medica
Numărul 3(56) / 2015 / ISSN 1810-1852 /ISSNe 1810-1879

Rezultatele preliminare ale tratamentului chirurgical al herniilor hiatale prin abordul laparoscopic – consideraţii particulare

The preliminary results of laparoscopic hiatal hernia repair – a particular consideration


Pag. 136-137

Bour Alin, Targon Roman, Dima A., Potlog Fiodor, Moldovan Ion
 
Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu“
 
 
Disponibil în IBN: 2 februarie 2022


Rezumat

Introducere: Herniile hiatale (HH) simptomatice reprezintă o patologie frecventă care este supusă tratamentului structurat în etape. HH paraesofagiene şi HH asociate bolii de reflux gastro-esofagean (BRGE) severe necesită tratament chirurgical. Material şi metode: În Clinică au fost supuşi tratamentului chirurgical prin abord laparoscopic 111 pacienţi cu HH simptomatice (aa. 2011-2015). Repartiţia HH conform SAGES (2013): tip I (n=94); tip II (n=3);i pt III (n=13); tip IV, “upside-down” (n=1). Pacienţii cu HH asociate cu BRGE au fost selectaţi pentru cura chirurgicală în baza criteriilor ghidului SAGES (2010): tratamentul medicamentos ineficient (n=58); alternativa tratamentului medicamentos (n=15); manifestări extra-esofagiene (n=18); BRGE agravată (n=3). Intervenţia a inclus reducerea herniei, identificarea pilierilor și joncțiunii eso-gastrice, recalibrarea hiatusului esofagian prin crurorafia posterioară şi realizarea valvei anti-reflux. În 84 cazuri a fost realizată fundoplicatura NissenRossetti, la 19 pacienţi – procedeul Toupet şi la 7 pacienţi – procedeul Dor. Rezultate: Incidentele intraoperatorii rezolvate laparoscopic au inclus: leziuni hepatice (n=4), hemoragie din vasele scurte (n=3), capnotorax (n=3). Leziunea esofagiana (n=1) a servit indicaţii către conversie. Mediana spitalizării a constituit 4 zile. Peste 3 luni după intervenţie rezultat excelent (scorul modificat Visick) a fost înregistrat la 11% pacienţi; bun – 76%; satisfăcător – 7%, nesatisfăcător – 3%. Cinci pacienţi nu au fost evaluaţi. Disfagia persistentă postoperator la 8 pacienţi a necesitat dilatare endoscopică. Recurenţă semnelor de HH confirmată radiologic a fost constatată în 3 cazuri (3%). Concluzii: Avantajele tehnicii chirurgicale laparoscopice sunt evidente în perioada postoperatorie: reducerea sindromului algic, spitalizarea redusă, recuperarea rapidă şi rezultatele funcţionale satisfăcătoare. Abordul laparoscopic al HH voluminoase reprezintă o intervenţie laborioasă şi necesită experienţă în posedarea tehnicilor laparoscopice avansate.

Introduction: Hiatal hernia (HH) is the common benign medical condition of the stomach and esophagus which needs step-bystep treatment approach. For patients that experience life-limiting symptoms of gastroesophageal reflux disease (GERD) despite medical therapy and those diagnosed with paraesophageal hernia, surgical approach should be considered. Material and methods: The group of 111 patients underwent laparoscopic hiatal hernia repair for the period 2011-2015. Patients who have a HH associated with GERD were selected for interventional procedures based on SAGES guidelines (2010) criteria: medical management failure (n=58); desire for surgery due to quality of life considerations (n=15); presence of extraesophageal manifestations (n=18) and complicated GERD (n=3). The procedure included reduction of the hernia sac, identification of both crura and the eso-gastric junction, obtaining at least 4 cm of intra-abdominal esophageal length, hiatal closure and laparoscopic antireflux procedure (LARP). LARP was performed as follows: 84 cases according to NissenRosetti, 19 according to Toupet, and 7 according to Dor. Results: The majority of intraoperative incidents – bleeding from live (n=4) and short gastric vessels (n=3), capnotorax (n=3), were solved laparoscopically without sequelae. The esophageal lesion (n=1) served as an indication to open antireflux procedure. The average length of hospital stay was 3 days. Follow up data were analyzed based on modified Visick scale 3 month after surgery: excellent result was obtained for 11% of the patients, good – 76%, satisfactory – 7%, and unsatisfactory – 3 %. Five individuals have not been evaluated. We observed the persistent dysphagia post-fundoplication in 8 patient, these cases underwent the endoscopic dilation of the eso-gastric junction. The HH recurrence developed in 3 patients (3%). Conclusions: The advantages of laparoscopic HH repair include less postoperative pain, short length of hospital stay, fast return to normal activities and satisfactory functional results. Although technically challenging, laparoscopic repair of giant HH is a viable alternative to "open" surgical approaches.