Introducere: Colecistectomia laparoscopică a fost acceptată rapid şi dominată de un proces tehnologic avansat ca alternativă a colecistectomiei clasice în tratamentul litiazei veziculare. Totodată, până în prezent nu sunt definitivate şi studiate consecinţele postoperatorii ale respectivei intervenţii. Material şi metode: Studiul se bazează pe o analiză a 1256 bolnavi operaţi în Clinica de chirurgie nr.2 prin metoda laparoscopică, dintre care pentru colecistită cronică calculoasă – 1056, iar pentru colecistită acută calculoasă – 200. Din lotul analizat (1256 bolnavi): femei – 1226 (97,6%), bărbaţi – 30 (2,4%); vârsta medie– 50 ani. În 44 cazuri (3,5%) în perioada postoperatorie s-au depistat eventraţii post-laparoscopice unice sau multiple. Rezultate: Din lotul de 44 de pacienţi cu eventraţie postoperatorie – 34 au fost în antecedente operaţi pentru colecistită acută şi 10 – pentru colecistită cronică calculoasă prin metoda laparoscopică. La 12 bolnavi eventraţiile au fost multiple (2), în regiunea epigastrică şi ombilicală. Un rol important în dezvoltarea eventraţiilor a avut starea peretelui abdominal, vârsta, obezitatea, vezicula biliară distructivă cu pereţii dedublaţi, prezenţa calculilor mari ce impunea lărgirea aponeurozei pentru înlăturare a lor, cât şi neînchiderea corectă a defectului abdominal. Tratamentul eventraţiei s-a efectuat cu anestezie locală sau generală, cu ţesuturi proprii sau cu plasă sintetică de propilenă. În perioada postoperatorie precoce şi tardivă complicaţii nu s-au înregistrat. Concluzii: Ca metodă de prevenire a eventraţiilor postoperatorii în toate cazurile după colecistectomia laparoscopică este necesară suturarea aponeurozei peretelui abdominal.

Introduction: Laparoscopic cholecystectomy was quickly accepted and dominated by an advanced technical process as an alternative to conventional cholecystectomy in the treatment of gallstones, but postoperative consequences so far are not completed studied. Material and methods: The study is based on an analysis of 1256 patients operated on in surgical Clinic nr.2 via laparoscopic approach, including chronic calculous cholecystitis – in 1056, and for acute calculous cholecystitis – 200 cases. Analyzed group (1256 patients): female patients – 1226 (97.6%), male – 30 (2.4%); mean age – 50 years. In 44 cases (3.5%) in the postoperative period were found post-laparoscopic single or multiple incisional hernias. Results: From the group of 44 patients with postoperative eventrations for acute cholecystitis were operated 34 patients, and for chronic calculous cholecystitis – 10; in all cases – using laparoscopic approach. Twelve patients had multiple eventrations (2), in epigastric and umbilical region. An important role in the development of abdominal wall hernias had state of abdominal wall, age, obesity, gallbladder walls destruction with duplication, the presence of large calculi which required aponeurosis widening for their removal, and improper closure of the defect of the abdominal wall. Eventrations’ treatment was performed under local or general anesthesia, using own tissues or synthetic propylene mesh. There were no complications during the early and late postoperative period. Conclusions: Laparoscopic cholecystectomy requires suturing of the aponeurosis of the abdominal wall in all cases, as a method for the prevention of postoperative eventrations.