Pornind de la ideea învățării ca o schimbare de comportament cognitiv și acțional al elevului, în articol este prefigurată o viziune reconstitutivă privind învățarea școlară, îmbinând și adecvând anumite elemente din mai multe tipuri de învățare – învățarea socială, învățarea vicariantă, învățarea constructivistă, învățarea meritologică, conferind coerență unui alt tip de învățare, celui al învățării racordate, adică o învățare care este pusă în legătură cu realitatea, fiind un acuplaj dintre învățare și context, mediu, situație, comunitate, fapte reale. Acest tip de învățare este generat de grija, mereu argumentată, de a nu derapa de la realitate în procesul de învățare, de a delimita cât mai real obiectul învățării, de a fi cât mai aproape de fenomene reale. De aceea, considerăm că, la ora actuală, pe lângă transdisciplinaritate, unul din elementele cele mai importante de care trebuie să ținem seama în învățarea racordată este realitatea, viața însăși.

Starting with the idea of learning as a change in the student’s cognitive and action behavior, the article foreshadows a reconstructed vision of school learning, combining elements from several types of learning – social learning, vicarious learning, constructivist learning, and meritological learning – in order to give coherence to another type of learning, that of connected learning, i.e. learning that is related to reality, being a coupling between learning and context, environment, situation, community, and real facts. This type of learning is generated by the care, always argued, not to slip from reality in the learning process, to distinguish, as much as possible, the real object of learning, to remain as close as possible to real phenomena. Therefore, we believe that, at present, in addition to transdisciplinarity, one of the most important elements that we must take into account in connected learning is reality, life itself.