Cercetarea patrimoniului muzeal în cadrul proiectului instituțional Personalități remarcabile – parte a patrimoniului cultural-istoric național (secolele XIX-XX) este o contribuție la scrierea istoriei spațiului pruto-nistrean prin completarea cu noi informații, dar și prin identificarea unor noi subiecte ce merită a fi studiate. În acest context se înscrie și comunicarea, al cărei obiect îl constituie sigiliile unor magazine cu profil muzical din Chișinău (sf. sec. XIX - înc. sec. XX), identificate în urma cercetării colecției lui Hristofor Nicolaidi (1862-?), personalitate marcantă din viața orașului Chișinău, inginer și arhitect al urbei la sfârșitul secolului al XIX-lea – începutul sec. XX. Diversitatea pieselor muzeale include o colecție de partituri și note muzicale, editate de un șir de magazine cu profil muzical din Imperiul Rus, inclusiv din orașul Chișinău. Cu un aspect tipografic de apreciat, o parte din acestea au aplicată ștampila magazinului, la comanda căruia au fost tipărite, sau a celui de unde au fost achiziționate. Sunt sigilii în cerneală, de forme diferite, nesemnalate în istoriografie, or studierea lor vine să completeze istoria vieții muzicale din Basarabia, precum și activitatea comercială în domeniul muzical. Sigiliile sunt o mărturie despre prezența și activitatea magazinelor dinastiei Kubițki, a magazinului aparținând V. Vorobiova, a magazinului lui R. Sicora și a magazinului Lyra. Magazinele gestionate de V. Vorobiova și R. Sicora au aplicate două tipuri de ștampile. Se pare că cea mai timpurie rețea de magazine cu profil muzical a aparținut familiei Kubițki, care își are începutul din anul 1846, fiind continuată de D. Kubițki și A. Kubițki, activând in diferite localuri, iar din anul 1912 – în Casa Eparhială, fiind unicul reprezentant pentru Basarabia și a fabricilor din New-York. Din anul 1914, proprietar al rețelei de magazine Kubițki devine E. Tâșer. Magazinul deținut de V. Vorobiova, comisionar al Secției Muzicale Imperiale Ruse, filiala Chișinău, propunea o diversitate de note muzicale rusești, românești și străine. Ulterior, proprietară a magazinului devine B. Belousova (1875-1938), fiica nobilului basarabean V.A. Iakubovici. Magazinul Bojenei Belousova servea drept centru de propagare a artei muzicale și teatrale. Ea conducea și o agenție de concerte, iar în magazinele sale de muzică se vindeau bilete pentru spectacolele artiștilor veniți în turneu la Chișinău. Timp de un deceniu, de numele Bojenei Belousova au fost legate mai multe evenimente culturale din viața Basarabiei, ea a fost una din pionierii Operei Basarabene. Un alt centru comercial cu profil muzical a fost depoul de piane R. Sicora, care se afla pe strada Kupeceskaia, ulterior acesta devine reprezentantul din Chișinău al Colegiului Muzical Imperial Rus, cu sigla R. Sicora & Cie, având reședința pe bulevardul central, în Pasaj. Sigiliul magazinului de carte al lui I. Dîha, care funcționa din anul 1894 și era amplasat în Pasaj, aplicat pe o partitură muzicală, vine să ne demonstreze că acestea se comercializau și în magazine de cărți.