Corupţia ca fenomen antisocial, devine o formă aproape generală de delincvenţă în majoritatea sferelor vieţii sociale, politice, economice şi administrative, fapt care afectează grav structurile de autoritate şi de putere, trecând dincolo de dreptate şi justiţie. Potrivit investigaţiilor sociologice, corupţia este considerată, de către cea mai mare parte a populaţiei din Republica Moldova, drept cea de-a treia problemă principală cu care se confruntă societatea noastră în prezent, primele două fiind sărăcia şi şomajul. Din cele expuse rezidă că actualitatea temei corupţia este în top. Despre corupţie se discută mult în presă, la radioul naţional, emisiuni televizate, conferinţe sau chiar la nivelul unor simple conversaţii amicale, încât s-ar părea că toţi cunosc esenţa fenomenului dat şi nu le rămâne decât să lupte cu el. În realitate însă cunoştinţele teoretice în domeniu sunt încă destul de slabe, căci corupţia este un fenomen complex, care poate fi contracarat doar dacă îi cunoşti punctele slabe. Astfel, considerăm corupţia un fenomen social negativ, care rezidă în folosirea de către persoane a funcţiei deţinute şi a posibilităţilor legate de ea, în scopul obţinerii ilicite a unor venituri, bunuri material sau a altor foloase sau avantaje personale. Dacă fiecare cetăţean s-ar implica activ în combaterea corupţiei, societatea ar prospera, iar respectarea drepturilor omului ar fi o realitate multaşteptată. Țările care s-au integrat mai adânc în piaţa mondială, de asemenea, au reuşit să dezvolte instituţiile politice, sociale şi legale, ceea ce minimalizează dezvoltarea corupţiei în aceste state.