L’eurolecte et les changements après le Traité de Lisbonne. Un nouveau langage dans l’espace européen
Закрыть
Articolul precedent
Articolul urmator
201 2
Ultima descărcare din IBN:
2022-12-15 13:53
SM ISO690:2012
CHIRIMBU, Sebastian Cristian. L’eurolecte et les changements après le Traité de Lisbonne. Un nouveau langage dans l’espace européen. In: Construcții identitare. Reverberaţii ale modelului cultural francez în context european şi universal.: Lingvistică , 19-20 aprilie 2013, Bălți. Bălți: Editura Presa universitară bălțeană, Bălţi & Editura Vasiliana ’98, Iaşi, 2014, Vol. 3, pp. 237-249. ISBN 978-973-116-365-9.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Construcții identitare. Reverberaţii ale modelului cultural francez în context european şi universal.
Vol. 3, 2014
Colocviul "Construcții identitare. Reverberaţii ale modelului cultural francez în context european şi universal"
Bălți, Moldova, 19-20 aprilie 2013

L’eurolecte et les changements après le Traité de Lisbonne. Un nouveau langage dans l’espace européen


Pag. 237-249

Chirimbu Sebastian Cristian
 
Université Spiru-Haret, Bucharest
 
 
Disponibil în IBN: 21 septembrie 2021


Rezumat

Under the influence of extralinguistic factors, all terminologies are characterized by a faster rate than general vocabulary. The causes favoring the emergence of new legal concepts are especially social needs and the harmonization of legislation with the EU/international legal regulations. The emergence of new terms is unpredictable. Therefore, the legal terminology is not in a stable condition, as one might think because of his conservatism, but a continuous process of change. Specialized language used by the EU institutions can be characterized as one with its own domain, defining itself as such in the dynamic relationship between terminology and relatively static nature of the referential framework of the Member States. The Lisbon Treaty strengthens the common values that bind them EU citizens: freedom, security and prosperity. In this equation makes its place and a time of solidarity, which actually expresses a means by which the EU can achieve its goals. At the end of the article we present a series of terms who are changed, terms identified in the Lisbon Treaty and in the rules of procedure of different European courts.

Sub influența factorilor extralingvistici, toate terminologiile sunt caracterizate printr-o rată de îmbogățire mai rapidă decât vocabularul general. Cauzele care favorizează emergența noilor concepte juridice sunt, mai ales, nevoile sociale și armonizarea cu Uniunea Europeană sau cu legile juridice internaționale. Apariția de noi termeni este imprevizibilă. Prin urmare, terminologia juridică europeană nu este stabilă, așa cum am putea crede, conform caracterului ei conservator, ci într-un proces continu de schimbare. Limbajul specializat, utilizat în Uniunea Europeană, poate fi considerat un limbaj ca având propriul său domeniu, definindu-se ca atare în raportul dintre dinamismul terminologiei și caracterul relativ stabil al cadrului de referință din Statele membre. Termenii juridici comunitari sunt creații conștiente: o autoritate (în calitatea de instituție sau de asociație profesională) recomandă sau prescrie termenul standardizat care reprezintă corespondența optimă între concept și referent.

Cuvinte-cheie
specialized terminology, Lisbon Treaty, community legal terms, acquis,

terminologie, Tratatul de la Lisabona, eurojargon, terminologia dreptului european, acquis comunitar