Metode chimice aplicate în studierea ecosistemului urban
Закрыть
Articolul precedent
Articolul urmator
256 5
Ultima descărcare din IBN:
2024-01-20 14:57
SM ISO690:2012
GHEORGHIŢĂ, Eugen, NICULIŢĂ, Gheorghi. Metode chimice aplicate în studierea ecosistemului urban. In: Ecological Chemistry, Ed. 3rd, 20-21 mai 2005, Chişinău. Chișinău, Republica Moldova: Tipografia Academiei de Ştiinţe a Moldovei, 2005, 3rd, pp. 437-439. ISBN 9975-62-133-3.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Ecological Chemistry
3rd, 2005
Conferința "Ecological Chemistry"
3rd, Chişinău, Moldova, 20-21 mai 2005

Metode chimice aplicate în studierea ecosistemului urban


Pag. 437-439

Gheorghiţă Eugen, Niculiţă Gheorghi
 
Universitatea de Stat din Tiraspol
 
 
Disponibil în IBN: 14 septembrie 2021


Rezumat

În mediul înconjurător permanent sunt evacuate cantităţi impunătoare de reziduuri. La fel cum între sferele geografice se interpătrund condiţiile de mediu, aşa şi între diferite ingrediente poluante au loc influenţe reciproce, care aduc la schimbări calitative semnificate. Ele au loc în rezultatul proceselor de contact, sub influenţa factorilor de mediu: umiditatea relativă a aerului, valorile temperaturilor, radiaţia solară, descărcările electrice etc. Metodele chimice de studiere a proceselor care decurg într-un ecosistem natural, inclusiv şi urban, ocupă un loc deosebit printre alte metode aplicate. Studierea proceselor chimice în ecosistemul oraşului Tiraspol, în care sursele de poluare a bazinului aerian sunt numeroase, la momentul actual nu sunt pe deplin efectuate. Cele mai caracteristice substanţe, de origine locală sunt fenolul, toluena, aldehida formică. De rând cu ele în aer sunt prezenţi şi pulberii aduşi de masele de aer de pe câmpurile agricole, în care predomină fracţiunile de cuarţ. În masa de pulberi sunt prezente şi alte incluziuni solide, care provin din activitatea economică în limitele ecosistemului. În lucrarea dată se realizează rezultatele aplicării metodelor chimice la studierea acestui ecosistem. Ca obiect de studiu au fost folosiţi pulberii sedimentaţi în limitele unei întreprinderi cu înalt potenţial de poluare a mediului. Metodele chimice folosite în acest experiment au permis depistarea legăturilor directe între diferite ingrediente: pulberi şi substanţe chimice emanate în procesul de producţie. Pulberii au capacitatea de a adsorbi substanţele nocive emanate în stare gazoasă ori lichidă. Metoda depistării prezenţei substanţelor chimice în cadrul volumului de praf este următoarea. În preajma sursei de poluare a fost colectată o cantitate de 50g de pulberi, sedimentaţi pe suprafaţa subiacentă, şi amestecată cu 200ml de apă distilată în care preventiv s-a adăugat 30ml soluţie de 10% NaOH. Soluţia obţinută a fost supusă procesului de distilare în parcurs de 3h. Fracţia obţinută a fost filtrată şi amestecată cu soluţie indicatoare (metiloranj), neutralizatoare. În soluţia dată s-a adăugat 5ml H2SO4, în raport de 1/3 şi 10ml CuSO4 de 10%, cu distilare în continuare a masei obţinute. 100ml din fracţia obţinută s-a turnat în colbă cu adăugare de reactive, conform metodei standarde de determinare a fenolului (metoda colorimetrică). Calculul cantităţii de fenol prezente în praful experimentat s-a efectuat folosind formula:formulaunde: x - cantitatea de fenol înregistrată prin aplicarea metodei colorimetrice ml. Va - volumul fracţiei distilate, ml. q - volumul soluţiei luat pentru metoda colorimetrică, ml. a - masa pulberilor experimentaţi, g. Procesul de adsorbţie a substanţelor gazoase de către particulele de praf este determinat de anumite condiţii: viteza şi direcţia vântului, cantitatea de substanţe emanate, durata perioadei fără precipitaţii, starea sanitară a teritoriului. Calitatea prafului sedimentat influenţează direct calitatea apei scurgerii de suprafaţă şi a solului. Rezultatele analizei chimice realizate confirmă că poluanţii principali prezenţi în aerul atmosferic a ecosistemului urban Tiraspol sunt: fenolul, toluena, wait - spirit, acetona etc.