Structura comunităţilor fitoplanctonice ca sursă de hrană pentru Mytilus Galloprovincialis LMK (Bivalvia) din zona Dig Agigea de la litoralul românesc al Mării Negre
Закрыть
Articolul precedent
Articolul urmator
295 0
SM ISO690:2012
NOVAC, Aliona, SBURLEA, Alice, BOICENCO, Laura. Structura comunităţilor fitoplanctonice ca sursă de hrană pentru Mytilus Galloprovincialis LMK (Bivalvia) din zona Dig Agigea de la litoralul românesc al Mării Negre. In: Conferinţa Internaţională a Tinerilor Cercetători, 11 noiembrie 2005, Chişinău. Chişinău: „Grafema Libris” SRL, 2005, p. 89. ISBN 9975-9716-1-X.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Conferinţa Internaţională a Tinerilor Cercetători 2005
Conferința "Conferinţa Internaţională a Tinerilor Cercetători"
Chişinău, Moldova, 11 noiembrie 2005

Structura comunităţilor fitoplanctonice ca sursă de hrană pentru Mytilus Galloprovincialis LMK (Bivalvia) din zona Dig Agigea de la litoralul românesc al Mării Negre


Pag. 89-89

Novac Aliona1, Sburlea Alice2, Boicenco Laura2
 
1 Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iaşi,
2 Institutul naţional de cercetare-dezvoltare marină „Grigore Antipa“
 
 
Disponibil în IBN: 7 iulie 2021


Rezumat

În această lucrare sunt prezentate principalele grupe fitoplanctonice, identificate în zona dig Agigea, de la litoralul românesc al Mării Negre. Fitoplanctonul este una din componentele de bază ale hranei speciei filtratoare Mytilus galloprovincialis Lmk, diatomeele reprezentând 60,3 % şi dinoflagelatele 82,6 % [2; 3; 6]. În vederea cunoaşterii ofertei de hrană pentru midii, a fost studiată structura comunităţilor fitoplanctonice din zona dig Agigea. Probele de fitoplancton au fost prelevate de la adâncimi diferite, cu ajutorul scafandrului autonom, fixate cu formaldehidă 4 % şi analizate la microscopul inversat de plancton [1; 4]. In anul 2004, comunitatea fitoplanctonică la Agigea a fost reprezentată de şase grupe: Bacillariophyta, Dinoflagellata, Chlorophyta, Euglenophyta, Chrysophyta, Cyanophyta. Variaţia diversităţii a urmat tendinţa normală a ultimilor ani, predominanţa speciilor din grupul Bacillariophyta fiind înlocuită de dinoflagelate cu dezvoltare specifică în sezonul estival. Biomasa realizată de comunitatea fitoplanctonică la Agigea (2004) variază în funcţie de anotimp şi adâncimea de prelevare a probei. Cele mai mari valori s-au înregistrat în orizontul de suprafaţă, unde variaţia luminii şi a nutrienţilor, cât şi condiţiile hidrologice sunt factorii principali ai modificărilor din comunitatea fitoplanctonică [5]. Variaţia densităţii şi biomasei microalgelor de-a lungul anului 2004 denotă prezenţa în staţia Agigea a algelor fitoplanctonice de dimensiune mică şi mijlocie care pot constitui sursa de hrană a filtratorilor, în special a bivalvelor.

Cuvinte-cheie
fitoplancton, nutriţie, Mytilus galloprovincialis Lmk