Conţinutul numărului revistei |
Articolul precedent |
Articolul urmator |
468 10 |
Ultima descărcare din IBN: 2023-12-23 22:13 |
Căutarea după subiecte similare conform CZU |
616.31-052:159.9 (1) |
Заболевания кроветворной системы, лимфатической системы и желез внутренней секреции. Эндокринные заболевания (485) |
Психология (3397) |
SM ISO690:2012 DROBOT, Radu. Particularitățile strategiilor de coping a pacienților stomatologici. In: Arta Medica , 2021, nr. 1(78), pp. 59-62. ISSN 1810-1852. DOI: https://doi.org/10.5281/zenodo.4744456 |
EXPORT metadate: Google Scholar Crossref CERIF DataCite Dublin Core |
Arta Medica | ||||||
Numărul 1(78) / 2021 / ISSN 1810-1852 /ISSNe 1810-1879 | ||||||
|
||||||
DOI:https://doi.org/10.5281/zenodo.4744456 | ||||||
CZU: 616.31-052:159.9 | ||||||
Pag. 59-62 | ||||||
|
||||||
Descarcă PDF | ||||||
Rezumat | ||||||
Obiective. În cabinetul stomatologic se întâlnesc o serie de reacții, mecanisme de coping în fața agenților stresori. Pentru medicul curant, ca și pentru psiholog, cunoașterea patternurilor adaptative favorite ale pacientului reprezintă un important avantaj, atât în reevaluarea pronosticului prin prisma grilei comportamentale, dar și pentru aprecierea corectă a complianței terapeutice. Investigarea fenomenelor psihice se face printr-o serie de metode, ce reprezintă instrumente de obținere a informațiilor referitoare la aceste fenomene. Astfel, se utilizează: observația, convorbirea, chestionarul, scalele de evaluare, etc. Material și metode. În general, în funcție de scopul propus, se utilizează mai multe metode. Studiul a fost realizat pe un lot de 253 respondenți selectați după sexe și mediul de reședință, pacienți ai unui cabinet stomatologic privat, dintre care, din mediul urban – 207 respondenți și mediul rural – 46. În acest sens, a fost utilizat „Chestionarul mecanismelor de ajustare” – metodologie elaborată de R. Lazarus și S. Folkman – Ways of coping Questionnaire – WOC, cu 50 de itemi care descriu un spectru larg de gânduri, trăiri și acțiuni, la „ajutorul" cărora se recurge pentru a face față situațiilor dificile de viață și a depăși consecințele negative ale acestora. Rezultate. La scala Confruntare, la persoanele de sex masculin, se indică scorul egal cu 9,17, iar la cele de sex feminin – 8,82; la scala Distanțare persoanele de sex masculin au obținut scorul egal cu 8,65, iar cele de sex feminin – 8,32; pentru scala Autocontrol media persoanelor de sex masculin e egală cu 11,06 și a celor de sex feminin – 10,79; la scala Căutarea suportului social media pentru bărbați e 11,26, iar pentru femei e 12,17; la scala Acceptarea responsabilității la persoanele de sex masculin se indică scorul – 8,63, iar la cele de sex feminin – 8,56; la scala Fugă-evitare scorul persoanelor de sex masculin e 12,54, iar a celor de sex feminin – 12,67; la Planificarea rezolvării problemei persoanelor de sex masculin le revine media de 13,65, iar celor de sex feminin – 13,37; și la Supraevaluarea pozitivă scorul se prezintă în felul următor: bărbații – 13,57 femeile – 13,80. Concluzii. Diferențe semnificative între aceste 2 categorii nu s-au remarcat, însă putem susține că persoanele de sex masculin depun mai mult efort pentru a schimba situația cu privire la coping-ul Confruntațional. De asemenea, bărbații sunt mai predispuși la distanțare, iar la scala Acceptării responsabilității, bărbații au un procentaj puțin mai mare, ceea ce denotă faptul că ei acceptă rolul personal în problemă și caută modalități de a o rezolva. La scala Fugăevitare femeile au un procentaj mai mare, ceea ce indică faptul că femeile evită un tratament stomatologic. |
||||||
Cuvinte-cheie coping, chestionar, anxietate, coping, questionnaire, anxiety |
||||||
|