Peisajul din Republica Moldova este un gen de pitură, care s-a format pe parcusul secolelor al XIX-XX-lea. Această lucrare ştiinţifică este primul studiu aprofundat al formării şi dezvoltării genului peisajului în pictură, grafică, arte decorative în Moldova. Prezentul studiu identifică principalele perioade ale evoluţiei peisajului şi le analizează în contextul dezvoltării artelor. Deasemenea sunt analizaţi şi principalii artişti plastici care au pus bazele şi apoi au dezvoltat acest gen de artă în Republica Moldova. Toate aceste materiale nu au fost adunate şi analizate într-un mod consecvent pînă în prezent, iar lucrarea de faţă conţine informaţii şi analize noi, ce sunt de o mare importanţă pentru istoria artei plastice moldoveneşti. Peisajul, ca un compartiment al picturii, ocupă un spaţiu minor în creaţiile artiştilor plastici, chiar dacă mulţi pictori au creat mai mult sau mai puţin lucrări de aceast gen. Printre cele mai sugestive lucrări în domeniul peisajului, un loc aparte aparţine pictorului şi pedagogului francez Andre Lhote în lucrarea sa Tratate despre peisaj si figură [1]. Şi monografia Peisajul şi estetica, realizat de cercetătorul italian Rosario Assunto, consolidată prin studii ample despre filosofia culturii, fenomenul artistic dezvaluindu-şi implicaţiile în domenii diverse ale creaţiei [2]. Se disting numeroase genuri de peisaje, oferite de percepţie, directă sau virtuală, caracteristice pentru anumite epoci şi ţări, reprezentante ale unor stiluri şi tendinţe în artă. În funcţie de fantastic, liric, epic, eroic, având acest sens, unele tangenţe cu genurile literare, cu caracterul motivului, pot fi evidenţiate diverse peisaje: rurale, urbane (inclusiv cel arhitectural – veduta), peisaj industrial, maritim. O monografie de sinteză care reprezintă o amplă panoramă a artelor din Basarabia este Arta plastică din Basarabia de la sfârşitul secolului al XIX-lea – începutul secolului al XX-lea (T. Stăvilă, 1990)[3]. Mai multe informaţii despre reprezentanţii ce au valorificat prin creaţia lor genul peisajului din perioada modernăau fost publicate în monografiile din seria „Maieştri basarabeni din secolul XX‖, coordonată de editura „ARC‖, printre care figurează analiza creaţiilor lui E. Maleşevschi, V. Rusu-Ciobanu, I. Vieru, P. Şilingovschi, M. Grecu, Au. Baillayre, A. Plămădeală[4,5,6]. În artele plastice din Moldova, genul peisajului în perioada contemporană este abordat de artiştii A. Vasiliev, M. Petric,V. Puşcaşu.,A. Sârbu, T. Bătrânu, A. Rurac, S. Zamşa, V. Cojocaru, E. Ajder, Ş.Beiu, V. Puşcaşu, G. Munteanu, T. Zbârnea, V. Moşanu I. Bogdesco, B. Nesvedov, E. Childescu, I. Vieru, Gh. Vrabie, E. Merega, S. Tuhari, G. Vrabie, A. Colâbneac ş.a., ei practicând pictură, grafică, arte decorative cu o artă mai lirică, care este mai conceptuală în funcţie de tematică (socială, general-umană) şi predispoziţiile temperamentale, folosind diverse maniere – de la aplicarea tuşelor groase în volum la tehnica „verniului‖; un colorit de cele mai multe ori cald, uşor întunecat, ceea ce se poate explica la unii şi prin faptul că ei în paralel practică atât pictura, cât şi alte genuri ale artei (grafică, ceramică, tapiserie etc)[7,8,9]. În general, peisajul în pictură, grafică, arte decorative se axează de cele mai multe ori pe principiile tradiţionale de redare ale realităţii şi se prezintă datorită aspectelor deja numite tematică şi colorit, printr-un caracter naţional foarte expresiv.