| Articolul precedent |
| Articolul urmator |
 |
 315 0 |
 SM ISO690:2012ŢIŢCHIEV (CAMERZAN), Inga. Probleme de decizie ale reţelelor Petri temorizate cu salturi. In: International Conference of Young Researchers , Ed. 8, 11-12 noiembrie 2010, Chişinău. Chişinău: Tipogr. Simbol-NP SRL, 2010, Ediția 8, p. 85. ISBN 978-9975-9898-4-8.. |
| EXPORT metadate: Google Scholar Crossref CERIF DataCite Dublin Core |
| International Conference of Young Researchers Ediția 8, 2010 |
||||||
|
Conferința "International Conference of Young Researchers " 8, Chişinău, Moldova, 11-12 noiembrie 2010 | ||||||
|
||||||
| Pag. 85-85 | ||||||
|
||||||
 Descarcă PDF |
||||||
| Rezumat | ||||||
Studierea clasei reţelelor Petri temporizate cu salturi ca modele pentru o clasă largă de sisteme reale a condus la introducerea structurilor de acoperire[2] pentru acestea şi formularea unor probleme de decizie specifice acestora prezentate în acest articol. Definiţia 1 O reţea Petri P/T temporizată cu salturi [1, 4], abreviat TJPTN, este un triplul = (, R, Θ), unde este o TPN, R este o relaţie binară pe mulţimea marcărilor lui ( i. e. R P NP), fiind numită mulţimea salturilor (spontane) ale lui , Θ: T Q0+ este funcţia de temporizare care asociază tranziţiilor întârzieri de timp. Prin marcare a reţelei se va înţelege orice marcare a reţelei de bază(suport) . Regula de j tranziţie a unei Reţele Petri temporizate cu salturi constă în: (RA) regula de j aplicabilitate - o tranziţie t este posibilă la marcarea M în , abreviat Mt, dacă ea este j – posibilă la M adică există o marcare M1 astfel încât MR*M1t; (RC) regula de j calcul - dacă Mt atunci marcarea M este j produsă prin apariţia tranziţiei t la marcarea M, după scurgerea intervalului de timp Θ(t), dacă t este tranziţie temporizată, sau imediat, dacă t este tranziţie imediată, abreviat MtM, dacă există două marcări M1, M2 astfel încât MR*M1tM2R*M. Se introduce noţiunea de reţea Petri temporizată cu salturi R – redusă astfel: Definiţia 2 Fie o reţea Petri temporizată cu salturi marcată: 1. Un salt (M, M) R, este R – redus dacă M M şi M[M0,j. 2. Reţeaua este R – redusă dacă orice salt al ei este R – redus. Pentru Reţelele Petri temporizate cu salturi sunt de asemenea utilizate mecanismele de resetare şi continuitate în vederea păstrării sau ştergerii timpului tranziţiilor. Se păstrează cele trei tipuri de mecanisme: 1. resampling, 2. enabling memory, 3. age memory. Sunt bine cunoscute problemele de decizie puse în legătură cu accesibilitatea, mărginirea, pseudo – viabilitatea, acoperirea pentru Reţele Petri cu salturi [3]. Aceleaşi probleme de decizie se pun şi pentru Reţele Petri temporizate cu salturi. Referitor la decidabilitatea acestor probleme prezentăm următoarele teoreme: Teorema 1 Problemele accesibilităţii, acoperirii, mărginirii, pseudo – viabilităţii, viabilităţii sunt nedecidabile pentru clasa reţelelor Petri temporizate cu salturi marcate. Demonstraţie. Demonstraţia acestei teoreme se bazează pe simularea reţelelor cu 1 – inhibiţie prin reţele Petri cu salturi, fiind cunoscută nedecidabilitatea acestor probleme de decizie pentru clasa reţelelor cu 1 – inhibiţie. Teorema 2 Problemele accesibilităţii, reducerii, acoperirii, mărginirii, finititudinii mulţimii de accesibilitate şi a pseudo - viabilităţii sunt decidabile pentru clasa reţelelor Petri temporizate cu salturi finite. Decidabilitatea ultimelor patru probleme se demonstrează utilizând arborele de acoperire de tip Karp – Miller. |
||||||
| Cuvinte-cheie reţea Petri temporizată cu salturi, problemă de decizie, arbori de acoperire |
||||||
|
DataCite XML Export
<?xml version='1.0' encoding='utf-8'?> <resource xmlns:xsi='http://www.w3.org/2001/XMLSchema-instance' xmlns='http://datacite.org/schema/kernel-3' xsi:schemaLocation='http://datacite.org/schema/kernel-3 http://schema.datacite.org/meta/kernel-3/metadata.xsd'> <creators> <creator> <creatorName>Ţiţchiev (Camerzan), I.I.</creatorName> <affiliation>Universitatea de Stat din Tiraspol, Moldova, Republica</affiliation> </creator> </creators> <titles> <title xml:lang='ro'>Probleme de decizie ale reţelelor Petri temorizate cu salturi</title> </titles> <publisher>Instrumentul Bibliometric National</publisher> <publicationYear>2010</publicationYear> <relatedIdentifier relatedIdentifierType='ISBN' relationType='IsPartOf'>978-9975-9898-4-8.</relatedIdentifier> <subjects> <subject>reţea Petri temporizată cu salturi</subject> <subject>problemă de decizie</subject> <subject>arbori de acoperire</subject> </subjects> <dates> <date dateType='Issued'>2010</date> </dates> <resourceType resourceTypeGeneral='Text'>Conference Paper</resourceType> <descriptions> <description xml:lang='ro' descriptionType='Abstract'><p>Studierea clasei reţelelor Petri temporizate cu salturi ca modele pentru o clasă largă de sisteme reale a condus la introducerea structurilor de acoperire[2] pentru acestea şi formularea unor probleme de decizie specifice acestora prezentate în acest articol. Definiţia 1 O reţea Petri P/T temporizată cu salturi [1, 4], abreviat TJPTN, este un triplul = (, R, Θ), unde este o TPN, R este o relaţie binară pe mulţimea marcărilor lui ( i. e. R P NP), fiind numită mulţimea salturilor (spontane) ale lui , Θ: T Q0+ este funcţia de temporizare care asociază tranziţiilor întârzieri de timp. Prin marcare a reţelei se va înţelege orice marcare a reţelei de bază(suport) . Regula de j tranziţie a unei Reţele Petri temporizate cu salturi constă în: (RA) regula de j aplicabilitate - o tranziţie t este posibilă la marcarea M în , abreviat Mt, dacă ea este j – posibilă la M adică există o marcare M1 astfel încât MR*M1t; (RC) regula de j calcul - dacă Mt atunci marcarea M este j produsă prin apariţia tranziţiei t la marcarea M, după scurgerea intervalului de timp Θ(t), dacă t este tranziţie temporizată, sau imediat, dacă t este tranziţie imediată, abreviat MtM, dacă există două marcări M1, M2 astfel încât MR*M1tM2R*M. Se introduce noţiunea de reţea Petri temporizată cu salturi R – redusă astfel: Definiţia 2 Fie o reţea Petri temporizată cu salturi marcată: 1. Un salt (M, M) R, este R – redus dacă M M şi M[M0,j. 2. Reţeaua este R – redusă dacă orice salt al ei este R – redus. Pentru Reţelele Petri temporizate cu salturi sunt de asemenea utilizate mecanismele de resetare şi continuitate în vederea păstrării sau ştergerii timpului tranziţiilor. Se păstrează cele trei tipuri de mecanisme: 1. resampling, 2. enabling memory, 3. age memory. Sunt bine cunoscute problemele de decizie puse în legătură cu accesibilitatea, mărginirea, pseudo – viabilitatea, acoperirea pentru Reţele Petri cu salturi [3]. Aceleaşi probleme de decizie se pun şi pentru Reţele Petri temporizate cu salturi. Referitor la decidabilitatea acestor probleme prezentăm următoarele teoreme: Teorema 1 Problemele accesibilităţii, acoperirii, mărginirii, pseudo – viabilităţii, viabilităţii sunt nedecidabile pentru clasa reţelelor Petri temporizate cu salturi marcate. Demonstraţie. Demonstraţia acestei teoreme se bazează pe simularea reţelelor cu 1 – inhibiţie prin reţele Petri cu salturi, fiind cunoscută nedecidabilitatea acestor probleme de decizie pentru clasa reţelelor cu 1 – inhibiţie. Teorema 2 Problemele accesibilităţii, reducerii, acoperirii, mărginirii, finititudinii mulţimii de accesibilitate şi a pseudo - viabilităţii sunt decidabile pentru clasa reţelelor Petri temporizate cu salturi finite. Decidabilitatea ultimelor patru probleme se demonstrează utilizând arborele de acoperire de tip Karp – Miller.</p></description> </descriptions> <formats> <format>application/pdf</format> </formats> </resource>
|
|
|
